si inca unul de anul trecut de la MTV :hi:
noroc ca pe lumea asta exista si alte sisteme de operare decat windowsu' :nono: lu' bilgates, mult superioare la capitolul pdf si imagini :nod:
05.03.2008
72.4KB
:hi:
30.07.2007
24.5KB
:hi:
07.07.2007
21.8KB
2005...cam pe vremea asta!
Graiul MM:
Pe 7 martie 2005, la Baia Mare
Pavel Stratan şi ale lui “Amintiri din copilărieâ€�
Baia Mare este un punct important al turneului naţional pe care Pavel Stratan îl începe pe 1 martie. 7 martie este data la care Stratan va fi în oraşul nostru. Graiul Maramureşului este partener media la acest eveniment.
• Artistul - “Invidiez pe alţii, dar mă strădui să fac mai bine ca mineâ€�
Pavel Stratan este revelaţia anului 2004 de pe piaţa muzicală românească, atît în ceea ce priveşte succesul la public cît şi aprecierea din partea criticilor şi presei. A stabilit recorduri de vînzări greu de egalat. ÃŽn prima zi de lansare a albumului Amintiri din coplilărie vol. I s-au vîndut 7.000 de unităţi şi aproape 50.000 în primele 2 luni. Este cel mai bine vîndut artist al anului 2004. Este printre puţinii artişti care s-a impus pe piaţa muzicală doar ca urmare a talentului său, fără campanie de promovare cu “sunet şi luminăâ€� dirijată din umbră de un sponsor generos. Asta s-a văzut şi la Baia Mare în sala Teatrului Municipal. Muzica pe care face nu poate fi catalogată cu precizie. Este un amestec de stiluri şi influenţe: stilul STRATAN. De fapt aceasta este şi noutatea pe care o aduce pentru public. Conform declaraţiilor sale, muzicienii care l-au inspirat sînt Vladimir Vysotsky şi Victor Tzoy.
• Biografie - “Îmi place să visez numai cînd dormâ€�
S-a născut la 1 noiembrie 1970 în satul Nişcani, raionul Călăraşi din Republica Moldova. ÃŽn 1977 face primul pas cu chitara în mînă pe scena şcolii, iar în 1983 compune primele versuri. ÃŽn 1996 are prima ieşire pe scenă ca şi iluzionist, anul 2000 regăsindu-l ca şi student la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Ca şi pasiuni declarate a amintit muzica versurile, iluzionismul şi sportul.
• Activitate artistică - Norocul meu: că m-am născut de ziua meaâ€�
Cele două albume lansate în a doua jumătate a anului trecut în România, Amintiri din copilărie vol. I şi II, s-au vîndut pînă la sfîrşitul anului 2004 în peste 150.000 de unităţi, clasîndu-se pe locul I din acest punct de vedere. ÃŽn Republica Moldova albumele au fost lansate în 2002, respectiv 2003 şi s-au vîndut în peste 50.000 de exemplare, cifră foarte mare pentru piaţa respectivă. Din primul album amintim piesele Eu beu, Luluţa, Tata, Cînd liliecii zboară, Vinul de primae, La city, ÃŽn seara asta, Cînd eram mititel. Volumul II cuprinde piesele Seca, ÃŽncă nu-nvăţam, Peştişorul de aur, Primul sărut, Viaţa moldovană, Peste ani cincizeci, La tanti Nina, Sănătate, M-am născut de ziua mea, Copilăria, Foc la ghete şi Visul.
Aşadar aveţi ocazia ca pe 7 martie să îl revedeţi pe Pavel Stratan în turneul său naţional de promovare a noului album Amintiri din copilărie vol. II. Pentru domni este o bună ocazie de a face iubitelor, soţiilor sau prietenelor un frumos cadou de 8 martie.
13.02.2007
6.4KB
:hi:
23.07.2007
3.8KB
.
01.12.2007
2.7KB
.
12.01.2008
16.8KB
:hi:
09.01.2007
6.9KB
Cleopatra Stratan a fost felicitata de fanii de varsta ei care au navalit pe scena
Eva Ion, Averea
12.12.2006
19.9KB
Cleopatra Stratan a lansat albumul La varsta de 5 ani (foto)
2008-09-25
Cleopatra Stratan a lansat joi cel de-al doilea album din cariera ei muzicala, intitulat `La varsta de 5 ani`.
Am ajuns la locul evenimentului inaintea lui Cleo, cum era si normal, de altfel, caz` I`m not the STAR.
In timp ce o asteptam am auzit fara sa vreau o parte din discutia a doi membri ai presei, care vorbeau despre articolele pregatite deja dinainte si despre ce atribute ar fi bune de asociat Cleopatrei.
In rest, plictiseala totala. Noroc ca Pavel Stratan si fiica sa n-au intarziat prea mult, dar suficient cat sa rateze cei de la Antena interventia live in emisiunea de stiri (sic).
Odata ajunsi printre noi, Cleo si tatal ei au pozat pentru presa zambind timid, iar apoi au tinut cate un scurt discurs in care si-au cerut scuze pentru amanarea concertului (daca nu sti despre ce vorbesc, vezi detalii AICI).
A urmat o mica surpriza, pentru mine cel putin, caci nu stiam ca avea sa se intample asta: am avut ocazia sa vedem in premiera noul videoclip al lui Cleo - `Zunea-Zunea`.
Dupa cum priveau materialul si dupa reactiile avute in timp ce rula, tind sa cred, insa, ca a fost premiera si pentru Cleopatra si Pavel Stratan.
Daca vrei sa vezi o galerie foto ce contine imagini de la lansarea albumului `La varsta de 5 ani` si imagini din videoclipul `Zunea-Zunea`, click AICI.
26.09.2008
18.6KB
.
10.05.2009
48.7KB
si pozele
18.12.2006
15.3KB
...iar noaptea:
29.03.2008
52.2KB
Disc de diamant
02/06/2008
de Vitalie Calugareanu
Înclinaţia spre muzică i-a fost descoperită Cleopatrei încă de la vîrsta de 2 anişori.
Pavel Stratan editase o piesă pentru albumul discografic cu numărul trei din cariera sa. Se numea “Mama”. Cînd a mers la studio să o imprime, a luat-o cu el şi pe Cleopatra. Dar nu să cînte. “În momentul în care am început să imprim, Cleo mi-a spus: «Tăticu, eu ştiu piesa asta!». Şi Dumnezeu m-a îndrumat să o pun la microfon. Cînd şi-a dat drumul la glăscior am înţeles că piesa va fi a ei. Atunci a cîntat pentru prima dată. Avea 2 ani şi 6 luni. Melodia era foarte scurtă, conţinea doar două strofe. Eu nici nu mă gîndeam însă că ea va avea aşa un mare succes. Lucrul acesta l-am înţeles abia atunci cînd a apărut în scenă, la lansarea albumului meu, desfăşurată la Bucureşti. În mod normal, trebuia să cînt piesele de pe acel album şi, dacă Cleopatra avea o piesă, era firesc că trebuia să o iau cu mine. Ceea ce am şi făcut!”, îşi aminteşte artistul.
EXPLOZIA. La lansare avea deja 3 ani. Toate aplauzele pe care le-a strîns “tăticul” pînă atunci, ea le-a adunat într-un singur minut… cît a durat piesa. “Cînd am văzut reacţia publicului, se tulbură Pavel Stratan, am realizat că o să aibă foarte mare succes. În acel moment, pe mine, practic, nu mă mai vedea nimeni, chiar dacă eram pe scenă. Toată atenţia era asupra ei. Orice mişcare sau replică a ei producea explozie în sală. Lumea a îndrăgit-o din prima clipă. Era suficient ca ea să schiţeze numai ceva şi cîştiga admiraţie mai mult decît mine pe tot parcursul concertului. Şi mai vreau să vă relatez o istorioară... Într-o zi, mergînd în maşină, la radio cînta o piesă în care, la un moment dat, apare o voce feminină. Dacă nu mă înşel, e vorba despre «Bărbăţelul meu cel bun» sau «În seara asta vreau să facem tăt»... şi cînd a ajuns la vocea feminină, Cleopatra a început să cînte. Nu mi-a venit să cred cît de bine ţine ritmul, mi-aş fi dorit să o aud interpretînd-o... dar se apropia lansarea mea la Chişinău, iar ea era deja programată cu piesa «Mama». La Chişinău, Cleo a cîntat vreo trei melodii. Reacţia a fost sută la sută ca la Bucureşti. A încîntat din prima clipă! Cînd am revenit de la acel concert, mi-a venit ideea să-i fac propriul album.”
TROFEE. În momentul de faţă, Cleopatra este deţinătoarea a patru premii VIP. Primul trofeu al ei a fost dublul disc de platină, pe care l-a obţinut în doar trei luni de la apariţie.
“Ea l-a cîştigat în trei luni, eu după doi ani! Şi are triplu disc de diamant, la patru luni de la lansare. Acesta din urmă este şi cel mai mare trofeu dat în România. A mai luat trei premii la MTV România pentru «Piesa anului», «Cel mai reuşit debut» şi «Cea mai descărcată piesă de pe internet».
Cînd i-au fost acordate premiile am simţit ceea ce ar simţi orice părinte în locul meu. N-aş putea descrie prin cuvinte. Oricum, bucuria pe care mi-a dat-o mie Cleopatra nu se datorează nici unui trofeu. Clipele mele de fericire au început atunci cînd am aflat că ea o să vină pe lume. Apoi surprizele plăcute s-au ţinut lanţ. Faptul că ea este atît de inteligentă şi cuminte... nu poţi să nu te bucuri de aşa un copil. Iar cînd şirul realizărilor s-a îndreptat şi spre muzică, am fost cel mai mîndru tată din lume.”
CU DRAGOSTE. Cleopatra n-o să se retragă niciodată din muzică. Mai ales că, e de părere artistul, “la noi cîntă pînă şi cei care nu au înclinaţii spre acest domeniu”. Cleopatra însă are ureche muzicală, are voce, are simţ artistic şi, în plus, dorinţă. “Eu am refuzat toate ofertele pe care le-am primit la adresa ei, dar am făcut-o pentru că vreau să simtă copilăria. Să-i fie bine, să o protejez. Mai şi lucrăm, sporadic. De exemplu, sper ca în luna septembrie să reuşesc să-i scot cel de-al doilea album. Nu este exclus ca lansarea să aibă loc pe un stadion din Bucureşti. Cred că Sala Polivalentă, care este cea mai mare din Capitală şi care are 10.000 de locuri, va fi insuficientă, iar eu nu o să-mi permit o repetare a concertului. Să ştiţi că între publicul de la Bucureşti şi cel de la Chişinău nu există nici o diferenţă. Au primit-o cu dragoste şi afecţiune pe ambele maluri ale Prutului”, îşi exprimă Pavel Stratan bucuria.
02.06.2008
14.5KB
.
25.08.2007
3KB
.
05.12.2009
14.6KB
.
26.12.2008
5.7KB
5
25.10.2008
22.2KB
:hi:
18.11.2006
2.9KB
.
09.04.2011
21KB
Pavel Stratan: „Din păcate, Cleopatra nu a făcut nicio năzbâtie”
*
George Rădulescu
* 261 afişări
* Joi 7 ian 2010
Pavel Stratan
Pavel Stratan
Artistul basarabean a vorbit deschis despre modul în care se raportează la muzică, despre familia sa şi despre cum percepe lumea care îl înconjoară. Sensibil şi amuzant deopotrivă, Pavel Stratan a reuşit să cucerească, într-un timp record, segmente de public aparent ireconciliabile. Este aproape imposibil să nu te regăseşti pe undeva prin muzica lui, să nu te distrezi copios sau să nu te întristezi ascultându-i melodiile.
Pavel Stratan exprimă cum nu se poate mai bine căderile şi visurile omului obişnuit, aflat adesea în căutarea metodelor cele mai eficiente de evadare din realitate. Artistul de dincolo de Prut nu are fiţe de vedetă, iubeşte copiii şi nu pare foarte interesat de bani. Se fereşte cât poate să vorbească de politică, deşi nu a scăpat de acuzaţiile potrivit cărora le-ar fi cântat în strună comuniştilor lui Vladimir Voronin. I-ar plăcea să apară pe scenă cu „Paraziţii", declarându-se îndrăgostit de genul hip-hop. Pavel Stratan este un artist mai complicat decât ai putea crede la prima vedere, fapt ce-i rezervă un loc aparte în lumea showbiz-ului românesc.
CARTE DE VIZITĂ
„Lucrurile bune se fac mult mai greu decât înainte"
Adevărul: Cum vă imaginaţi România peste 20 de ani?
Pavel Stratan: Cred că asta o vor decide aceia care vor fi la putere. Mi se pare că doar aceia care nu sunt la putere se gândesc la asta, iar când ajung acolo sus nu se întâmplă lucrurile care ar trebui să se întâmple. În primul rând ar trebui să ne gândim la copii. Dacă ei nu vor începe să se dezvolte normal, schimbarea nu se va produce.
Dacă nu-i creezi copilului condiţii, el se va gândi mereu că atunci când a fost mic i-a fost greu. Dacă cine trebuie ar pune accentul cuvenit pe copii, dezvoltarea ţării ar fi sigură. Eu care am doi copii - unul de un an şi unul de şapte ani - am început să nu mă mai gândesc la mine nicio clipă. Practic noi trăim prin copiii noştri. Mă gândesc la mine atât cât să fiu în putere să-i cresc, dar asta înseamnă de fapt că tot la ei mă gândesc. Dar n-ar trebui să avem în vedere copiii doar atunci când ei apar.
Cum credeţi că se raportează societatea noastră la copii, în momentul de faţă?
Dacă este să mă refer la Republica Moldova, aş vrea să vorbesc despre aceia care sunt plecaţi peste hotare. Ei se împart în două categorii: părinţi care pleacă pentru a câştiga atât cât să-şi întreţină copiii şi copii care pleacă pentru a avea cu ce să-şi ţină părinţii. Asta înseamnă că am ajuns să supravieţuim, nu să avem un trai mai bun.
Sunt de condamnat cei care aleg să plece la muncă în străinătate, având în vedere că nu sunt puţine cazurile în care copiii unora dintre aceştia o iau pe căi greşite sau chiar îşi pun capăt zilelor?
N-am auzit pe nimeni să plece la muncă în străinătate pentru că ar duce-o bine acasă. Cei care pleacă au speranţa că vor reuşi să supravieţuiască, alături de familiile lor. Am auzit foarte multă lume spunând: „Nu sper să ne fie mai bine, ci să nu ne fie mai rău decât ne-a fost până acum". Oamenii se deprind şi cu traiul greu.
Credeţi că în 20 de ani de acum înainte oamenii care au plecat peste hotare şi copiii lor vor putea avea parte în România de un trai mai bun?
„Sticla" este atât de groasă încât este imposibil să vezi prin ea. Se spune că pe lumea asta nu sunt garanţii, sunt doar posibilităţi. Cu puţin mai înainte, pentru producerea unei schimbări trebuia să se întâmple nu ştiu ce catastrofă sau război, însă acum schimbările se produc peste noapte. Lucrurile sunt mai puţin previzibile. Iată că două avioane care au intrat în două clădiri au schimbat istoria lumii.
Vi se pare că acum avem mai puţine garanţii decât în urmă cu 25 de ani, atunci când noi eram copii?
Acum, prin intermediul internetului, vezi în câteva clipe cam tot ce se petrece în lume. Să luăm cel mai simplu caz: înainte, pentru ca eu să vorbesc cu un prieten, trebuia să mă duc să mă întâlnesc cu el într-un loc anume. Acum, în câteva fracţiuni de secundă, tastezi şi stabileşti locul întâlnirii. Dar nu văd de ce ar trebui să gândim numai pesimist. Poate că toate aceste transformări sunt spre bine. Mai este şi proverbul acela: „Toate cele ce se fac, se fac înspre bine". Mi se pare, totuşi, că lucrurile bune se fac acum mult mai greu decât înainte.
„Avem de toate şi parcă n-avem nimic"
Care e diferenţa între copilăria pe care aţi trăit-o şi aceea a fiicei dumneavoastră, Cleopatra?
Iată că vă spun: prima pereche de pantofi de sport pe care mi-am luat-o. Când m-am trezit dimineaţa, aveam pantofii lângă pat şi eram atât de fericit încât nu-mi dădeam seama încă de la ce vine fericirea asta. Când am deschis bine ochii, mi-am dat seama. Asta se întâmpla când aveam vârsta de 14 ani.
Nu cred că un copil care are astăzi 14 ani poate să se mai bucure atât de mult de o pereche de pantofi de sport. Sunt magazine unde stau pe rafturi sute de modele. Cred că un copil de azi nu poate simţi, pentru atâta lucru, nici măcar un procent din bucuria pe care am simţit-o eu atunci. Acum e foarte greu să-l faci pe un copil să se bucure pentru un dar.
Acesta este şi unul dintre motivele pentru care copiii nu mai au azi pentru ce să muncească. Parcă prea uşor se fac banii, parcă prea uşor se schimbă lucrurile. Din alt punct de vedere, acum avem o sumedenie de posibilităţi, dar parcă ni se oferă din ce în ce mai puţin. Înainte nu era mai nimic, însă omul parcă le avea pe toate. Nu demult, omului îi ajungea ceea ce avea, acum nu-i mai ajunge. Avem de toate şi parcă n-avem nimic.
Am uitat să ne bucurăm de lucrurile simple?
Sută la sută! Nu mai ştim să ne bucurăm de ceea ce conta odată. Poate şi pentru că înainte trebuia să citeşti o carte, două sau trei, să călătoreşti în câteva oraşe pentru a descoperi ceva, iar acum este suficient să apeşi câteva taste ale computerului pentru a afla ce-ţi trebuie. În plus, azi e foarte greu să faci o alegere pentru că ai mii de opţiuni. De pildă, eu iubeam foarte mult scamatoriile. Când am găsit o carte în care erau prezentate zece mii de scamatorii şi în care ţi se mai arăta şi cum se fac, am înţeles că asta nu mai înseamnă nimic.
Poate oare internetul să substituie joaca de altădată a copiilor, mişcarea în aer liber?
Este mai bun spaţiul verde pentru copiii crescuţi în acel mediu. Nu poţi să creşti un copil între calculatoare şi apoi să-i spui că ar fi mai bine să se joace în aer liber. Adevărul este că atunci când îl scoţi din lumea lui şi îl duci în natură, copilul începe să descopere, să se mire. Până şi o gâză, la calculator trebuie să o facă să se mişte, în curte ea se mişcă singură, fără comenzi din tastatură.
Cum ar fi arătat Pavel Stratan astăzi dacă ar fi avut internet când era copil?
Cred că pentru cineva care compune, care creează, cele mai importante sunt pixul şi foaia. Odată am încercat să fac un vers la calculator şi ce nu mi-a convenit am şters, fără a mai avea posibilitatea să revăd varianta iniţială. Pe hârtie rămân toate variantele. Cam întotdeauna te întorci la prima variantă... Dacă aş fi lucrat pe calculator, cred că n-aş fi ajuns niciodată la piesele pe care le-am compus. Am scris şi un caiet întreg pentru două versuri.
Acul de pescuit şi bomboana Cleopatrei
Care este cea mai frumoasă amintire care v-a rămas din copilărie?
Cel mai tare m-a marcat primul meu ac de pescuit. Nu cred că eram la şcoală... Un vecin mi-a promis acel ac de pescuit şi aveam impresia că am câştigat totul pe lumea asta. Dacă mi l-ar fi luat cineva, cred că ar fi fost cea mai mare tragedie pentru mine, sfârşitul lumii.
Eraţi ceva mai mic ca vârstă decât este Cleopatra acum?
Da, cred că aveam vreo şase ani. Şi nopţile mă gândeam la acel ac de pescuit. Pe atunci nu se găseau astfel de ace, iar cineva avea. Poate de la asta mi se trage şi pasiunea pentru pescuit. Asta nu înseamnă că îmi place să mănânc peşte, o fac ocazional, dar pescuitul mă linişteşte foarte mult.
Care credeţi că a fost cea mai mare bucurie de până acum a Cleopatrei?
Pot să vă spun de o perioadă în care Cleopatra era foarte fericită. La primul ei concert, cineva i-a dăruit o cuşcă cu un căţel de pluş. În acea vreme, de la grădiniţă şi până acasă ea făcea cam o oră. În fiecare zi, eu îi puneam în cuşca aceea câte o gumiţă sau câte o bombonică şi îi spuneam că i-a adus-o căţelul.
Când a crescut mai mare, mi-a spus că ea, în drumul de la grădiniţă spre casă, se gândea numai la ceea ce-i va aduce căţeluşul. Primul lucru pe care îl făcea când ajungea acasă era să se uite ce e în cuşcă. Asta deşi primea atâtea cadouri încât, atunci când ieşeam cu ea de la concert sau de la magazin, era plină precum pomul de Crăciun. Nu punea atâta preţ pe cadouri cum punea pe căţeluşul acela care-i aducea bombonica.
Credeţi că seamănă cumva bucuria pe care aţi încercat-o atunci când aţi primit acul de pescuit cu aceea pe care a simţit-o Cleopatra când găsea bomboana în cuşca căţelului de pluş?
Da. Eu m-am străduit întotdeauna să o fac să se bucure de lucruri simple. Altfel mi-era teamă că pe la cinci sau şase ani nu voi mai avea cu ce să o mai bucur. Apropo de lucruri simple: Cleopatra crede în Moş Crăciun - deşi s-ar putea să ştie mai bine decât mine cum stau lucrurile cu Moş Crăciun -, îi scrie scrisori şi vara, iar eu voi încerca să-i prelungesc cât mai mult copilăria. Odată ce se rupe acest vis, pierzi copilăria.
„Am avut o copilărie fără cadouri"
Vă mai amintiţi ce vă aducea Moş Crăciun în copilărie?
Eu am avut o copilărie fără cadouri. Pentru mine părinţii nu au fost din aceia care să-mi facă surprize. Eu făceam multe boroboaţe pe acasă, mă certau, tata mă bătea şi nu prea era loc de surprize. N-am simţit căldura aceasta a Sărbătorilor. Moş Gerilă ne aducea la toţi acelaşi lucru - câte o bomboană de un fel şi alta de alt fel. Nu era niciun farmec pentru că ştiai că şi Ionică are ce ai şi tu. Dar pe urmă m-am străduit să fac eu în aşa fel încât să mi se schimbe viaţa.
Ce îl nemulţumea cel mai mult pe tatăl dumneavoastră în ceea ce vă priveşte?
Dacă vroiam să-l văd pe tata vreodată cel mai nefericit trebuia să iau chitara şi să cânt în faţa lui. Niciodată nu a vrut să audă că eu voi ajunge artist. Tata a fost un om foarte serios. A fost tractorist şi a muncit toată viaţa. El ştia că numai prin muncă poţi câştiga bani. Nu înţelegea ce înseamnă să faci o piesă şi să câştigi atâţia bani. Tata ştia că dă de zece ori cu sapa, că are atât cât îşi face cu mâna lui. Nu concepea că poţi să câştigi la loterie sau că poţi face o piesă care să se vândă într-un anumit număr de exemplare.
Nu a apucat să vadă succesul pe care l-aţi avut...
Nu. Eu am avut succes în 2004, iar el a murit în 1993. Însă mă gândesc mereu la faptul că tatăl meu a jucat un rol extrem de important în ceea ce fac eu acum. Dacă tatăl meu nu era cum a fost, nu cred că aveam astăzi succes şi nici nu stăteam la această masă şi discutam.
În cazul în care Pavel Stratan n-ar fi cântat, ce meserie ar fi avut?
Aş fi fost actor. Am crezut foarte mult timp că voi fi actor de film. Mă antrenam să-mi clădesc un corp frumos tocmai pentru asta. N-am crezut, însă, că vreo piesă de-a mea va fi promovată public.
Aţi cântat doar de plăcere, cu prietenii?
Da. Ceea ce am simţit, aceea am scris. Am avut norocul ca lumea să îndrăgească muzica mea. Prietenii mă rugau să le înregistrez pe casete sau CD-uri piesele. La început mă ascultau cei despre care cântam şi apoi din ce în ce mai multă lume. De aici mi-a dat în gând să le adun pe toate şi să scot primul album. Doi ani de zile, fără nicio publicitate, am fost pe primul loc la vânzări. Dar, repet, mi s-a părut că piesele mele vor rămâne doar pentru prietenii pentru care le-am făcut. Aşa cum le-am cântat în urmă cu zece ani, aşa le cânt şi acum. Doar publicul m-a luat de aici şi m-a pus dincolo.
Cât din viaţa lui Pavel Stratan conţin piesele de pe albumul „Amintiri din copilărie"?
Practic, o piesă de-a mea este un copil de-al meu. Dacă aş lăsa un cuvânt nelalocul lui, doar aşa ca să-mi iasă rima, mi-aş închipui că acel copil n-are un deget. Nu mi-am permis niciodată într-o piesă de-a mea să las o strofă pentru că nu-mi ajungea ceva. Fiecare piesă de-a mea este o trăire sufletească. Nicio literă şi niciun sunet n-a fost fals. Am adunat doar ceea ce a trecut prin mine. De aceea n-am putut lăsa pe nimeni să-mi scrie melodia. E foarte interesant că muzica şi versurile tuturor pieselor mele s-au născut deodată. N-am putut să le fac separat pentru că mi se părea fals.
„Om este numai acela care are o credinţă"
Cât preţ puneţi pe aspectele religioase?
Eu cred în ceva, numai că nu ştiu ce formă are şi cum să numesc ceea ce cred eu. Nu ştiu sub ce formă există Dumnezeu, dar eu cred în El. Nu e corect să spun că mă tem, pentru că Dumnezeu nu face la nimeni rău. Nu e suficient să ştii că El există, mai trebuie să şi crezi în El. Poate să fie numit om numai acela care are o credinţă oarecare. Indiferent în ce crede. După părerea mea, dacă nu crezi în nimic, nu ai voie să te numeşti om.
Bunicii vă duceau la biserică în copilărie?
Da, dar în vremea comunismului era foarte riscant să te duci la biserică. Dacă se auzea te dădeau afară din rândurile pionierilor. Totuşi, noi ne duceam. Îmi amintesc că, atunci când eram micuţ, îmi făceam cruce de fiecare dată când mi-era teamă de ceva. Dumnezeu era foarte aproape pentru mine. Din păcate, atunci când creşti mai mare începi să te gândeşti la Dumnezeu numai dacă ţi se întâmplă ceva rău.
Vorbiţi în familia dumneavoastră despre Dumnezeu sau sunteţi adeptul teoriei conform căreia fiecare este liber să aleagă dacă merită sau nu să crezi?
Am auzit un cântăreţ care spunea că nu-i va lăsa niciodată pe copiii săi să devină cântăreţi. Asta înseamnă, după părerea mea, că el cânta cu de-a sila, că nu făcea de plăcere ceea ce făcea. Atât timp cât părintelui îi face plăcere ceea ce face, crede că şi copilului său îi va plăcea ceea ce face el. Aşa este şi cu Dumnezeu. Dacă tu crezi cu adevărat, şi copilul tău va crede. Asta nu înseamnă că-l obligi cumva. Nu vreau să-mi oblig copiii să creadă. Eu, dacă le vorbesc despre asta, le vorbesc aşa cum văd eu lucrurile, nu cum aş vrea să le vadă ei.
Deci sunteţi pentru o libertate mai mare acordată copilului în a-şi alege drumul...
Eu mă consider pentru copiii mei cel mai mare prieten şi cel care poate să le ofere ceea ce este mai bun. Am dăruit totul copiilor mei şi stau de veghe întotdeauna în ceea ce-i priveşte. În glumă mai spun că mă întreb uneori ce rău mi-aş putea face numai ca să le fie bine copiilor mei. La o adică poţi face şi ceva care, pe moment, să nu-i placă celui mic, dar pe viitor să-i facă bine.
„Din păcate, Cleopatra nu a făcut nicio năzbâtie"
În ceea ce o priveşte pe Cleopatra, dacă într-o bună zi nu ar vrea să meargă la un spectacol pe care i l-aţi programat cu mult înainte, ce decizie aţi lua?
Dacă ajungem să vindem bilete la un spectacol, asta înseamnă că eu am muncit trei, patru luni sau chiar jumătate de an. Dacă eu am muncit jumătate de an pentru a-i face Cleopatrei un spectacol înseamnă că am avut cu ea o legătură. După atâta vreme de colaborare, să ajung în situaţia de a-mi spune că mâine e spectacolul şi că ea nu mai merge pentru că nu se află într-o anume dispoziţie înseamnă că eu sunt de vină. Dar asta ar putea-o face numai cel mai alintat copil din lume, care nu are nimic din comportamentul Cleopatrei.
Ea este atât de inteligentă încât poate veni după spectacol să-mi spună: „Tăticule, ştii ce, haide ca acesta să fie ultimul spectacol!" Cleopatra nu este genul de copil care să spună înainte de spectacol că nu mai vrea să participe. Repet, este un copil foarte inteligent şi la locul lui. E cuminte, e ascultătoare, ştie ce înseamnă să ajungi până la un asemenea spectacol. Cleopatra mai ştie şi de ce vine lumea aceea la spectacol. Dar, revenind la părinţi, mă întreb dacă există pe lumea aceasta vreunii care să-şi cunoască atât de puţin copiii încât să nu ştie că ei sunt schimbători de la o zi la alta.
Cleopatra merge cu plăcere la toate spectacolele?
Dacă eu voi simţi vreodată că nu-i face plăcere să meargă la un spectacol, atunci eu singur abandonez. Nu trebuie să vină copilul să-mi spună asta. Dacă o voi găsi vreodată pe Cleopatra într-o asemenea dispoziţie, eu singur voi opri concertul, iar banii pe toate biletele vândute vor fi daţi înapoi oamenilor.
Care este cea mai mare năzbâtie pe care a făcut-o Cleopatra şi de care vă amintiţi?
Din păcate, Cleopatra nu a făcut nicio năzbâtie. Ea e foarte cuminte, foarte înţelegătoare. Când tata îmi spunea mie că n-am voie să fac un lucru, eu făceam întotdeauna invers. De pildă, eu dacă i-am zis Cleopatrei să nu pună degetul la priză, niciodată nu l-a pus. Ea întotdeauna m-a înţeles ca un om matur.
Cred că de aici pleacă toate lucrurile care se întâmplă şi pe scenă. Ea crede foarte tare în ceea ce fac eu şi mă iubeşte foarte mult. Cuvântul „tată" are pentru ea foarte multă greutate şi de la această încredere îi reuşesc toate lucrurile pe care le face. Numai o dată dacă o voi dezamăgi, atunci foarte multe se vor schimba. Aceleaşi lucruri le pot spune despre soţia mea. Cu soţia mea am o relaţie sută la sută foarte bună. De ce? Pentru că soţia mea crede sută la sută în mine, în puterea mea şi în cuvântul meu. Eu am un cuvânt pe care nu mi l-am pierdut niciodată şi pe care sper să nu mi-l pierd.
De câţi ani sunteţi împreună?
De zece ani şi nu s-a schimbat absolut nimic. Este normal ca dintr-o astfel de relaţie să nu aibă cum să iasă altfel de copii.
De ce nu iese în public soţia dumneavoastră?
Nu are pentru ce. Să iasă pentru că e soţia lui Pavel? Ea mi-a spus odată: „Dacă voi merita vreodată ca lumea să mă vadă, atunci am să ies. Eu sunt soţia ta şi mama copiilor, dar n-aş vrea să ies la televizor pentru asta". Ea este întotdeauna cu noi. Mie mi-e foarte greu fără soţia mea dacă plec undeva. Ea este mereu în spatele nostru, chiar dacă nu vrea să se arate „pe sticlă". Asta nu afectează relaţia noastră.
Cum vă descurcaţi când plecaţi singur cu Cleopatra?
De mică a fost întotdeauna lângă mine, am participat la toate treburile, iar acum mi-e foarte uşor. Mereu le-am făcut baie celor mici şi am avut grijă de ei. În plus de asta, eu nu sunt un artist care să ia toate concertele care i se oferă. Am ales pe principiul „mai răruţ, că-i mai drăguţ" şi am avut suficient timp să stau lângă familie.
„Aş cânta cu «Paraziţii»"
Ce v-aţi dori să vă aducă Moş Crăciun?
Sper să-mi aducă încă un an ca 2009. Sau măcar ca 2008, ca 2007 sau ca 2006. Dar asta depinde şi de mine, cum îi voi scrie scrisoarea lui Moş Crăciun. Cred că şi la următorul Crăciun îi voi cere acelaşi lucru. Eu nu-mi doresc mai bine, şi mai bine, şi mai bine. Mă mulţumesc să am încă un an ca aceia pe care i-am pomenit.
De ce vă doriţi atât de mult încă un asemenea an?
Pentru performanţele Cleopatrei şi pentru cele ale lui Cezar. Practic, el calcă pe urmele Cleopatrei.
Vă puteţi da seama de asta la vârsta pe care o are, de un an?
Da. Îmi amintesc cum era Cleopatra la aceeaşi vârstă. Îi descopăr lui Cezar ce-i descopeream ei, dar atunci nu ştiam. Am speranţe foarte mari şi încerc să-i ofer atât cât pot eu.
Nu pierdeţi foarte mulţi bani refuzând concertele la care sunteţi solicitat personal, pentru a sta cu familia?
Punând pe acelaşi cântar copilăria Cleopatrei, mă gândesc că nu merită banii aceia pe care i-aş putea câştiga. Dar, dacă e vorba doar de mine, câteodată mă gândesc că ar trebui să fac un pic mai mult efort, să merg la concertul la care nu vreau să mă duc şi să las acolo, într-o parte, nişte bani. Din alt punct de vedere, nu regret lucrul acesta. N-am stat degaba. Dacă am refuzat vreun concert, am stat şi am scris un vers, am făcut o piesă, care pot echivala, la un moment dat, cu respectivul concert. Sau i-am învăţat ceva pe Cleopatra şi pe Cezar.
Cu ce artişti români v-aţi dori să cântaţi? Care sunt cei mai apropiaţi de dumneavoastră?
Nu că îmi doresc, dar sunt mulţi cântăreţi cu care aş urca pe scenă dacă mi-ar propune. Dar muzica pe care aş asculta-o fără întrerupere ar fi aceea a băieţilor de la „Paraziţii". Nu că aş insista să cânt cu ei, însă dacă va fi vreodată vreo propunere în sensul acesta, cu cea mai mare plăcere m-aş duce. Sunt şi alte trupe cu care aş cânta dacă mi-ar propune să facem o piesă împreună.
Ce gen de muzică preferaţi?
Hip-hop. Mie întotdeauna mi-a plăcut acest gen, chiar dacă niciodată nu l-am cântat. E cu totul alt gen decât al meu. Pe de altă parte, în al doilea album al Cleopatrei am folosit puţin acest gen. Şi versurile mele sunt asemănătoare cu cele de hip-hop, chiar dacă muzica diferă. Aproape 50% sunt citite în formă de hip-hop.
„Niciodată n-am făcut propagandă politică"
Vi se pare cumva că versurile celor de la „Paraziţii" reflectă realitatea din momentul de faţă?
Nu judec cum gândesc ei şi ce fac. Mie doar îmi place muzica lor. Pot să văd multe, pot să nu văd nimic, pot să înţeleg multe, cum pot să nu înţeleg practic nimic din mesajul lor. Pur şi simplu mie îmi plac.
Ştiu că încercaţi să vă ţineţi departe de politică, însă se spune că aţi cântat la Chişinău pentru comuniştii lui Voronin. De ce aţi făcut-o?
Nu am cântat pentru politicieni. Un artist are întotdeauna în faţă pe cei pentru care cântă. El cântă pentru oameni, pentru public, indiferent că acel concert este organizat de politicieni de o culoare sau de alta. Eu consider asta un lucru normal. Părerile sunt împărţite. Eu niciodată n-am făcut politică, chiar dacă m-a invitat un anumit partid. Eu am cântat pentru oameni şi nu am ridicat niciodată mâna în sus să spun: „Haideţi pentru aceştia!" Niciodată nu m-a obligat nimeni să spun vreun cuvânt din acesta şi nici n-am făcut propagandă.
Ce vă consideraţi, moldovean sau român?
Eu am făcut trei albume. Îi dau un răspuns celui care mă întreabă şi care a ascultat muzica mea: dacă nici după trei albume el n-a înţeles cine-s eu, atunci, îmi pare rău, nici n-am ce să-i răspund la întrebare.
11.08.2010
16.8KB
(continuare)
About Cleopatra Stratan
(EN) Cleopatra Stratan, was born in Moldova, in December of 2002. She is the daughter of Pavel Stratan, a popular Moldovian singer, who is currently active in Romania. Cleopatra's talent was discovered accidently. While at a recording session with his father, she grabbed a microphone and started to sing along with him. At that point, being astonished by his daughter's singing, Pavel Stratan, decided to record a song for her. The song, entitled "Ghita," cleopatra's debut single became a smashing hit in parts of Eastern Europe. Soon, her debut album "La virsta de trei ani" was released (summer of 2006).
Cleopatra Stratan is considered the youngest singer to ever record an album, and put on a live show (see more on the live show, in one of the youtube videos on this profile). Soon, her debut album "La virsta de 3 ani" will be released in Canada and the US. Cleopatra seems to be a prodigy, as at the age of 3, not only could she sing, but she could read and write very well.
(RO) Cleopatra Stratan a fost nascuta la Republica Moldova, la Chisinau, in Decembrie anului 2002. Este fiica al cintaretului moldovenesc Pavel Stratan, care la curind lucreaza in Romania. Talentul Cleopatrii a fost descoperit pe ne-asteptate. In timpul ce tatal ei inregistra o melodie din creatia lui la studiou, micuta fata la luat din mini microfonul si a inceput sa cinte si ia. La acel moment, fiind socat de toate ce se petrecea, Stratan a decis sa scrie o melodie special pentru fiica lui. Asa a aparut piesa 'Ghita," care mai tirziu a devinit parte din primul album al Cleopatrei "La Virsta de 3 Ani." Pina atunci, piesa deja a devinit un hit mare in Europa. Albumul a fost lansat in vara anului 2006.
Cleopatra Stratan este considerata cel mai tinar cintaret din lume, care sia scris un album de debut, si deja a facut un concert live. La virsta, ia deja poate sa citeasca si sa scrie bine. Degraba, albumul "La Virsta De 3 Ani," va fi relansat in SUA si Canada.
06.09.2007
36.8KB
.
23.05.2008
36.2KB
Scanari ale fotografiilor si articolelor din ziarele:
-7 Plus
-Romania libera
-Evenimentul zilei
-Click
-Copertile rev. Oblique (mini) etc.
12.05.2007
34.8KB
Fetiţa cu har!
O minune de copil! Aşa o putem contura în câteva cuvinte pe micuţa artistă Cleopatra Stratan. Un copil mult dorit de părinţii săi, Pavel şi Rodica Stratan. Un copil îndrăgit de toţi copiii care, înmărmuriţi sau cu mare admiraţie, o ascultă pe Cleo interpretând cu har zeci de melodii: de la "Ghiţă" la "Noapte bună", de la "Mama" la "Zuzu-zuzu" sau "Pasărea pistruie", de la "Refrenul dulcilor poveşti" la "Zunea zunea".
De la Ghiţă la... Zunea, zunea!
A venit pe lume dintr-o mare dragoste. A fost aşteptată timp de trei ani de părinţii săi, Pavel şi Rodica Stratan.
Pavel era celebru când micuţa Cleopatra a venit pe lume. Era începutul lui Brumărel (6 octombrie 2002), iar Pavel Stratan tocmai lansase celebra piesă "Eu beu" şi pregătea alte noi melodii care s-au bucurat de un mare succes.
Cum muzica este universul în care micuţa Cleo a crescut, pasiunea pentru cântec a prins rădăcini în sufletul ei în mod firesc. Îşi asculta tăticul cântând şi, în timp ce-l admira, "înregistra" şi "cântărea" fiecare vers, fiecare notă. Avea doar 2 ani şi jumătate când l-a însoţit pe Pavel Stratan la studioul de înregistrări ca să imprime piesa "Mama". "Tati, eu ştiu acest cântec!", i-a spus cu bucurie în glas Cleopatra.
Tăticul n-a stat pe gânduri şi, surprins în mod plăcut, şi-a aşezat copila la microfon. "Mama" a devenit astfel cântecul micuţei Cleo. Şi nu unul oarecare. Au fost primii paşi în cariera micuţei artiste care la scurt timp a cântat alături de tăticul său la Bucureşti. A susţinut un prim recital la lansarea unui nou disc al lui Pavel Stratan şi a primit ropote de aplauze. Succesul s-a repetat la scurt timp la Chişinău.
Melodia "Ghiţă" este un hit îndrăgit de toţi copiii, însă şi de părinţi şi bunici. Cine nu şi-a pus, poate, întrebarea ce purta Cleopatra în valiza roşie? Poate visele unui copil genial şi, de ce nu, gândurile bune care se îndreaptă spre ea din toate colţurile lumii, am spune noi!
Primul album al Cleopatrei, intitulat sugestiv "La vârsta de trei ani", a fost o mare reuşită. A primit numeroase premii şi a obţinut chiar dublul disc de platină. Cleopatra a intrat apoi în Cartea Recordurilor drept cea mai tânără interpretă de succes după ce a doborât nu mai puţin de cinci recorduri mondiale: cea mai tânără interpretă care a înregistrat un album, cea mai tânără interpretă într-un concert live, cea mai bine plătită artistă tânără, cel mai tânăr solist care a primit trei premii MTV, respectiv cea mai tânără interpretă a unui hit ("Ghiţă").
Prin cel din urmă record l-a depăşit pe francezul Jordy, a cărui melodie "Dur, dur, d'etre bebe" a făcut furori în anii '90.
Cleo a crescut şi, la vârsta de 5 ani, a înregistrat un nou album. Cum se putea numi altfel decât "La vârsta de cinci ani"?
Cleopatra se pregăteşte să meargă din toamnă la şcoală. Chiar are ghiozdănelul pregătit cu tot ce-i trebuie şi aşteaptă cu nerăbdare momentul în care va păşi în clasă în cea dintâi zi de şcoală. Cum este un copil absolut normal, micuţei Cleo îi place să deseneze, să aştearnă pe hârtie minunatele poveşti ale copilăriei.
Merge în fiecare dimineaţă la grădiniţă unde învaţă alături de colegii de vârsta ei jocuri, poezii, cântecele, fără să afişeze vreo clipă atitudine de vedetă! A învăţat asta de la tatăl său!
O lume de basm
Au trecut trei primăveri de când micuţa Cleopatra Stratan ne încânta cu acordurile lui "Ghiţă". A venit vremea pentru Zunea, zunea.
Cleo a crescut, e mult mai sigură pe ea şi aşteaptă cu nerăbdare să interacţioneze la toamnă cu mediul educaţional.
"Foarte multe lucuri s-au schimbat la ea! A început să-mi pună tot mai multe întrebări. Când era mai mică, nu ştiam cum s-o învăţ să formuleze corect o întrebare, iar acum nici nu mai ştiu cum să răspund întrebărilor pe care mi le pune! Îmi vorbeşte în fiecare zi de şcoală. Aşteaptă cu o nerăbdare ieşită din comun să afle tainele lumii în care trăim, întreabă mereu despre ce va învăţa, cum va fi doamna învăţătoare sau colegii...
Versul «Mă-nteresează tot ce se petrece-n jurul meu» îi aparţine exclusiv! Îşi exersează pe păpuşi propria concepţie despre educaţie, le predă, le ascultă, le dă note... Îi place foarte mult matematica! Găseşte de pe acum lucruri magice în lumea cifrelor", ne povesteşte Pavel Stratan.
TREI LATURI EGALE
Înzestrată cu talent, Cleopatra a stabilit un record extraordinar: s-a clasat pe locul patru în topul mondial al copiilor geniali. Meritele, mărturiseşte tăticul, îi aparţin în totalitate: "În toate interviurile în care am vorbit despre Cleo, nu-mi amintesc să fi spus vreodată că ar avea calităţi care ar lipsi altor copii de vârsta ei. Ori că are ceva ieşit din comun!
Imediat după lansarea ei, am crezut (şi nu numai eu, dar şi mulţi alţii) că fiecare al doilea copil va repeta acelaşi lucru pe care l-a făcut şi micuţa. Se vede că n-a fost să fie aşa, iar de trecut... au trecut trei ani. Asta deja mă face să cred că locul patru în acest top al lumii Cleopatra l-a meritat cu prisosinţă!
Dar dacă veţi dori să aflaţi cu adevărat ce s-a întâmplat cu trei ani în urmă şi care este secretul, va trebui să mai aveţi răbdare încă doi-trei ani, ca să pot finaliza filmul documentar, care se va numi «Trei laturi egale ale fenomenului Cleopatra Stratan», la care deja lucrez de un an. Cel mai important este că, începând cu un an înainte de a se lansa Cleopatra, şi un an după, am filmat cu camera ascunsă absolut tot ce s-a întâmplat, exact aşa cum s-au petrecut lucrurile. Aşa că filmul va fi, cred eu, foarte interesant.
POVEŞTILE EI
Modestă, cuminte, sinceră şi ascultătoare, Cleopatra nu s-a pus vreodată mai mult în valoare comparativ cu ceilalţi copii de la grădiniţă. "Consumă aceeaşi mâncare, doarme în acelaşi fel de pătuc, se joacă cu aceleaşi jucării, învaţă şi cântă aceleaşi poezii şi cântece ca toţi copiii. Niciodată n-a cântat la grădiniţă o piesă din propriul repertoriu.
Îşi iubeşte foarte mult colegii şi-mi vorbeşte de fiecare-n parte, ca şi cum mi-ar vorbi de fraţii sau surorile ei! Dacă până să apară pe lume Cezar, făcea teatru şi le spunea poveşti păpuşilor, acum acelaşi lucru îl face cu frăţiorul ei! Mi-e de-ajuns doar să-i sugerez o temă, şi restul curge de la sine! Cezar deja a împlinit cinci luni, dar stă neclintit, cu ochii larg deschişi, admirându-i talentul actoricesc!
De multe ori în rândul spectatorilor mă alătur şi eu cu soţia. Ceea ce nu ştie Cleo este că de fiecare dată camera ascunsă îşi face datoria! Altfel cum i-aş putea dovedi lui Cezar când va creşte mare sub ale cui poveşti a crescut?! Sigur că fiecare fetiţă iubeşte să se joace cu păpuşile. Având multe păpuşi împachetate, îi permit ca în fiecare săptămână să desfacă numai una.
Într-o zi, Cleo îmi zice: «Tati, dar nu vrei tu să-mi permiţi să le desfac mai repede ? Pentru că mă gândesc că, atunci când o să ajung să o desfac pe ultima, voi crede cu totul în altceva!». Acest lucru mi-a dat foarte mari emoţii atunci...", ne dezvăluie Pavel Stratan.
ARIPI...
De cele mai multe ori, Cleo dă senzaţia că s-a născut pentru a fi pe scenă. Fără emoţii, fără temeri, îşi susţine spectacolele cum ştie mai bine. "Cei mai buni actori din lume sunt copiii! Nu trebuie să aştepţi ca să-ţi crească copilul până la acea vârstă la care singur îţi va spune ce-şi doreşte să devină în viaţă! Încă de mic, trebuie să-i propui orice copilului, dar să continui doar ceea ce simţi că-i place mai mult. Dar şi asta ar fi puţin... Dacă îi oferi copilului tău aripi pentru a zbura, învaţă-l să şi zboare!", mai spune tăticul.
Îmi pare că eu ar trebui să-mi doresc să ajung acolo unde a ajuns Cleo", spune Pavel Stratan!
Pentru Pavel Stratan, copilăria va rămâne întotdeauna pe primul plan, fiind cea mai dulce dintre toate vârstele omului. Când vine vorba despre micuţa Cleo, cuvintele parcă sunt prea puţine pentru a descrie tot ce înseamnă Cleo pentru tatăl ei. "Cel mai mult mă străduiesc să se maturizeze o dată cu vârsta ei, nu prematur! Să se bucure de ceea ce are şi să fie atentă la ce ar putea să aibă, pentru că s-ar putea să se împlinească. De fapt, la ea, aproape totu-i posibil. De asta sunt foarte atent eu!"
UN COPIL PREA CUMINTE
"Cleo este atât de cuminte, încât mă rog de ea să mai facă şi năzbâtii din când în când! Problema este că înainte să facă orice lucru mărunt vine şi mă-ntreabă dacă se poate... Pe când eu, când eram ca ea, mai întâi făceam, şi pe urmă o rupeam la fugă, fără să-l mai întreb pe tata dacă am făcut bine ce-am făcut, că doar ştiam răspunsul", îşi aminteşte Pavel Stratan.
În cea mai mare parte a timpului, Cleo, la fel ca şi ceilalţi copii este la grădiniţă. Iar după "cursuri", direct la locul de joacă se opreşte. "Avem norocul de-a locui într-un bloc în curtea căruia se afla un loc foarte mare de joacă, şi foarte curat, cu multă verdeaţă şi jucării, leagăne, tobogane, bazin, nisip. Iar în casă îi place să danseze după orice gen de muzică, îi place să deseneze şi să coloreze.
Nici păpuşile nu scapă de coafat ori de băiţă! Dar mai ales îi place să privească filme cu poveşti. Dacă se poate, din cele amuzante! Sâmbăta şi duminica mergem la teatru. Cleopatra iubeşte muzica din filme şi îi place să meargă la Grădina Botanică. Dacă tot vine Ziua Copilului, i-am promis că vom merge în cele mai frumoase locuri de joacă din România. Ne vom duce la Grădina Zoologică, deoarece îi plac foarte mult animăluţele", mărturiseşte Pavel Stratan.
PROPRIUL STUDIO
În acest an, Cleo nu a călcat încă pragul studioului, cu scopul de-a înregistra vreo piesă, cu toate că se poate lăuda deja cu propriul studio. Dar şi cu un an în urmă, pentru înregistrarea albumului "La vârsta de 5 ani" n-a avut nevoie mai mult de două ore de pregătire.
"Are o memorie foarte bună, o pronunţie asemenea, şi dacă-ţi plac şi piesele, nu ai de ce să pierzi mult timp acolo. Câteodată nici nu e nevoie să facă două dubluri pentru una şi aceeaşi piesă! Aşa că două ore în timp de doi ani să le petreci în studio nu e atât de greu! De fapt, nu contează câte ore stai în studio, important e ce faci în acest timp acolo! Poţi să stai o viaţă întreagă şi să nu scoţi nimic bun", este de părere Pavel Stratan.
ARMONIA FAMILIEI
Cel mai bun sfat pe care, în general, un părinte ar trebui să-l ofere propriului copil este să menţină în familie, zi de zi, minut cu minut, armonia, înţelepciunea şi bunăvoinţa, în care să se petreacă toate lucrurile. Numai aşa copilul va memora mai atent ce este bine. E cu totul altfel decât dacă îi vei spune că aşa trebuie să fie, pentru că tu eşti părinte, iar el un... copil!
"Oricâţi ani ar avea Cleo, eu întotdeauna voi avea cu 32 mai mulţi", spune zâmbind tatăl micuţei minuni. "Cleo de pe scenă nu se deosebeşte cu nimic în timpul de acasă faţă de cel pe care îl petrece pe scenă. Doar ştim cu toţii că ei, copiii, nu au emoţii şi nici nu ştiu ce înseamnă riscul de a greşi. La dânşii, totul e real şi totul le reuşeşte de minune! Dar un sfat de la cineva mai în vârstă întotdeauna este binevenit. Darămite dacă acel cineva este părintele tău!"
VISUL DE COPIL
Familia Stratan are, cum spuneam, un nou membru, micuţul Cezar. Surioara lui s-a bucurat enorm când a aflat vestea sosirii pe lume a frăţiorului său. Se joacă cu el de parcă ar fi o păpuşă de-a ei. Şi îl iubeşte mai mult ca pe oricine. "Cu siguranţă, când va împlini Cezar 2 anişori şi jumătate, îi va arăta surioarei ce este în stare să facă un bărbat adevărat!
Am şi pentru el în curs de pregătire, ceva foarte interesant... Acum încă n-are jumătate de an şi văd deja că-i place, poate în doi ani... nu se va răzgândi. Cleo visează să fie pe aceeaşi scenă cu frăţiorul ei", ne dezvăluie Pavel Stratan.
01.06.2009
25.9KB
15.11.2008
8.7KB
14.01.2010
38.4KB
:hi:
sorry, nu le-am scanat ca lumea...
09.09.2006
15.6KB
Like this.. :)
04.11.2011
39.5KB
:hi:
30.07.2007
21.3KB
:hi:
30.07.2007
32KB
SoOpErBa:X:X:X :nebun: :nebun: :nebun:
24.07.2008
11.2KB
:hi:
07.06.2007
6.2KB
jn
22.06.2008
13.8KB
protv.md
vezi video
06.10.2008
4.1KB
:hi:
19.04.2007
6.4KB
Am gasit si pe net acest articol (partial):
Birocratie la Romanian Top Hits
Cleopatra Stratan canta cu semnatura parintilor
La Bacau va avea loc, in perioada 3-4 august, spectacolul „Premiile muzicale Romanian Top Hits 2007�, manifestare in cadrul careia se vor premia cele mai bune melodii romanesti. Piesele vor fi alese in urma unui proces de votare pe site-ul . Vor exista sase categorii de premii: Best...