Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 10201
|
|
studentie.ro:
IMPORT 100% MOLDOVENESC pagina urmatoare...
IMPORT 100% MOLDOVENESC Cleopatra a făcut n trei zile ce am făcut eu n trei ani, declara Pavel Stratan, cantaretul de muzica pop din Republica Moldova. Rochie cu buline, ochelari roz, năframă şi codiţe, o minidivă retro. Basarabeanca Cleopatra Stratan va fi nu numai primul artist din lume de trei ani care susţine un concert live de două ore şi are propriul album ci, cu siguranţă, la Premiile MTV Romanian Music Awards va fi declarată Cel mai bun album al anului şi Cel mai reuşit debut.
ntr-o discuţie particulară Pavel Stratan, tatăl Cleopatrei avea să menţioneze: Cleopatra va face n trei zile ceea ce am făcut eu n trei ani. Se referea la succes, şi avea dreptate. Astăzi succesul lui Paty (aşa şi spunea vedeta la un an şi opt luni, cnd i era ncă dificil să pronunţe cuvntul Cleopatra) nu este doar dovada unui talent artistic nnăscut şi a unei memorii de invidiat, ci şi rezultatul unei comunicări reuşite şi a unei ncrederi reciproce ntre tată şi fiică.
Şi, foarte important, odată cu debutul scenic al fiicei, copilăria sau, mai bine zis, Amintirile din copilărie ale lui Pavel se ncheie. El face loc altor amintiri, dar şi rezervă timp să savureze din plin copilăria fiicei sale. Albumul Amintiri din copilărie ale lui Pavel Stratan se opreşte la volumul III. Ce va urma, citiţi n alt număr al ziarului FLUX, astăzi, nsă, vă propunem un fragment din discuţia pe care am avut-o ieri cu Pavel Stratan.
- Duminică, 20 august, la Teatrul Nottara din Bucureşti a avut loc primul concert al Cleopatrei Stratan, cel mai tnăr artist din lume. Pentru un copil de trei ani, susţinerea unui concert de două ore necesită un efort enorm, este de la sine nţeles că ai lucrat foarte mult cu Cleopatra. Cnd aţi nceput să vă pregătiţi pentru acest concert?
Nu ştiu cum să vă răspund exact. Pregătesc din toamna trecută albumul Cleopatrei, lucrez asupra lui aproape un an de zile, adică din momentul n care am nţeles că ea va putea să cnte, după concertul meu de la Sala Palatului din Bucureşti, cnd am văzut cum s-a prezentat, după concertul meu de pe litoralul romnesc, cnd a urcat pe scenă alături de mine. Apoi am nregistrat n studio piesa Mama, iar la lansarea mea a cntat piesa Liza şi ncă alte două piese: Banii şi Mama. Acelea au fost momentele n care am nceput să realizez care sunt capacităţile ei şi am nţeles că pentru vară poate avea deja propriul album. Cum am nceput să lucrez? Nu am făcut un grafic pentru repetiţii şi cred chiar că e imposibil şi nu e corect să planifici lucrul unui copil. La vrsta de 6-7 ani, cnd copilul e deja la şcoală, cnd e obişnuită să lucreze după un grafic: la ora asta ora de desen, la următoarea oră dans, pian, etc., cu un astfel de copil poţi să-ţi mai faci planuri de lucru, dar nu şi cu un copil de trei ani. n schimb, noi lucram n felul următor, văznd dorinţa ei mare de a cnta, prindeam momentul cnd ncepea să cnte prin casă, venea la mine şi-mi propunea: Taticu, hai să cntăm piesa asta şi făceam o trecere de la o piesă la alta. Pe ea o interesa foarte mult să-i explic ce se ntmplă n piesă, discutam. Pe urmă purtam un dialog, cam ce ar trebui ea să spună ntre piese, şi discutam ndelung, ca ea să nţeleagă fiecare vorbă, să nu recite, pur şi simplu, nişte cuvinte.
Orice vers pe care l-am scris, orice cuvnt a fost dezbătut ndelung. Şi ei i plăcea foarte mult genul acesta de activitate. Şi momentele astea se ntmplau cel mai des cnd mergeam cu ea n parc la joacă, la leagăn, prin casă, cu rolele, nu contează ce făceam, dar ntotdeauna noi doi purtam o discuţie.
n fiecare zi şi punea păpuşile şi celelalte jucării din casă n rnd şi le oferea un minispectacol. Tot ce am făcut, toată pregătirea noastră, a ţinut numai de dorinţa ei de a face acest lucru, dar Cleopatra dorea foarte des să ne jucăm n jocul ăsta. Niciodată nu i-am propus eu ce trebuie să facem mai departe. Deoarece ştiam că n fiecare zi va veni singură la mine să-mi ceară să mai cntăm, sau să-i răspund la ntrebări. De cte ori am surprins-o prin casă lund un pix sau orice alt obiect şi-şi făcea din el microfon şi cnta n faţa oglinzii! Nu mai spun de nenumăratele ei concerte n faţa jucăriilor pe care le are acasă, mai ales după ce am scris pentru ea piese. n fiecare zi şi punea păpuşile şi celelalte jucării din casă n rnd şi le oferea un minispectacol. Şi discuta cu ele, le vorbea, le oferea autografe, le scria dedicaţii. Eu o priveam dintr-o parte ca un spectator şi mă miram de ea, de felul n care nţelege ea să fie artistă, ct de mult i place să aibă un public, cum gndeşte, cum le povesteşte ea jucăriilor ce sunt visele, cum trebuie să fii n viaţă, iar lucrurile pe care nu le nţelegea, mă ntreba pe mine. Spre exemplu: mă ntreba ce nseamnă a răsuna, a dedica, a inventa, a memoriza etc. Ideea piesei De ce? mi-a sugerat-o tot ea, care m-a ntrebat: Tăticule, de ce plngi cnd cnţi despre tatăl tău? sau De ce cnţi toată ziua piesa Eu beu, dar nu bei niciodată? Dacă să ne referim la piesele scrise pentru ea, n majoritatea dintre ele, ideile sunt ale Cleopatrei.
M-a ntrebat: Tăticule, de ce plngi cnd cnţi despre tatăl tău? sau De ce cnţi toată ziua piesa Eu beu, dar nu bei niciodată?
- Dar Cleopatra este conştientă de importanţa concertului pe care l-a avut, că acum este o vedetă şi este n centrul atenţie, sau pentru ea totul e doar o joacă? Nu cred că e o joacă. A doua zi după concert, cnd ne-am trezit, primul lucru pe care l-a ntrebat a fost: Azi plecăm la concert?
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
|
|