(...) T: Un alt „fenomen" basarabean este Pavel Stratan, care canta in grai moldovenesc si e foarte popular in Romania, desi multi spun ca nu e decat un kitsch.
O. K.: Depinde cum vezi. N-as spune ca e kitsch...
T: Totusi, simtim la un moment dat un soi de frustrare: chiar numai cu asta putem cuceri Romania?
A. S.: Pentru ca traiti un complex al limbii. Si pentru ca, asa cum a spus si maestrul Vieru, un cretin a incercat sa rada de graiul basarabean. Limba vorbita aici are un parfum deosebit si tocmai asta cred ca a prins in Romania la Pavel Stratan. Am auzit un singur cantec de-al lui, acel in care spune „orice-as face, eu beu". Nu stiu daca asta este un mesaj pozitiv catre tineri, dar un adult, un om echilibrat, in momentul in care asculta acest cantec, ramane impresionat. Am facut abstractie de mesaj, dar mi-a cazut bine graiul. Si glasul ragusit mi-a amintit de fostul sot al Marinei Vladi, Vasotki, artistul care a abordat aceeasi maniera. Oamenii au nevoie de profunzime si de adevar. Or, el vine cu un adevar intr-o lume in care totul s-a dus in manea si toate sunt date pe tiganisme. Vine cu graiul romanesc de dincolo de Prut, cu un parfum aparte. Romanii au nevoie de el pentru ca s-au saturat de englezisme, s-au saturat de romisme si, cand vine cineva cu acest parfum, cu atata puritate si cu atata adevar, nu poate sa nu impresioneze. In rest, ramane de caracterul si de coloana lui vertebrala unde va merge de aici incolo.
O. K.: Si mie imi place. A venit cu ceva nou, e haios si a atras atentia. Accentul nu e o problema. Important e sa nu incerci sa pari ceea ce nu esti.
Detalii: Acest interviu a fost luat celor doi mari artisti: OVIDIU Komornyik si Angelei Similea, in data de 23 Octombrie 2004, in urma concertului sustinut in Chisinau, concert ce a avut loc cu o zi inainte, respectiv 22 Octombrie 2004.
Timpul
DIVERSE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 20.4KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
.................. ntr-o societate atât de „colorată”cum este cea din Canada, credeţi că mai este posibil păstrarea identităţii culturale ?
Totul depinde de purtătorii acestei culturi. Comunitatea nostra este unita si dinamica. Avem printre noi artişti, pictori, dansatori, pedagogi, dornici sa le transmită copiilor valorile culturale naţionale. Canada este un extraordinar exemplu de deschidere, promovare si păstrare a patrimoniului cultural al noilor veniţi. Având emigraţia “in sânge”, statul canadian oferă susţinere financiara substanţiala organizaţiilor etno-culturale. Pot sa va spun ca si ministrul Imigrării si Comunitarilor Culturale din Quebec, Yolande James, este dintr-o familie de imigranţi. Milioane de dolari sunt alocaţi anual proiectelor comunitare. Sperăm că şi noi vom avea acces la fondurile alocate proiectelor culturale. Eu visez la un festival anual la Montreal, unde as putea să invit artişti de la noi, cum ar fi Dan Balan, Zdob si Zdub, Catharsis, Geta Burlacu, Pavel Stratan, Indiana etc.
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
Organizatorii Festivalului de la Amara au cules primele propuneri pentru invitaţii din recitaluri. Alegerile se vor face în funcţie de preţul trupelor, calitatea vocală a interpreţilor şi trecerea pe care o au la public. Printre propuneri se numără formaţiile în vogă, DEEPCENTRAL, Connect-R, INNA, DJ David şi Dony , dar şi consacraţii Paula Seling, Provincialii, Iris şi Holograf. Primarul oraşului Amara, Victor Moraru, apreciază că după prezenţa de anul trecut a lui Ştefan Bănică Junior şi în condiţiile economice actuale, este mai greu de menţinut ştacheta festivalului. Printre sugestii se regăsesc şi Angela Similea, Ileana Lazariuc, Daniel Iancu, Pavel Stratan, Mărgineanu şi chiar Radu Ille. Dintre toţi se vor alege 4, maxim 6 artişti şi trupe care să concerteze în cele două seri ale festivalului. Prezenţa artiştilor va depinde însă şi de programul acestora. La cheltuielile festivalului contribuie Primăria Amara cu 60.000 lei, şi Consiliul Judeţean Ialomiţa prin Centrul Cultural UNESCO – Ionel Perlea cu 20.000 lei şi Centrul Creaţiei Populare – cu 30.000 lei. Bugetul de anul acesta al festivalului este de 1,1 miliarde lei vechi, cu circa 40% mai puţin decât anul trecut. Cea de-a 43-a ediţie a Festivalului Amara, Trofeul Tinereţii va avea loc în perioada 7-8 august. Clementina Tudor, www.radiocampus.ro http://www.guraialomitei.com/
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
● Noua poezie basarabeană, Antologie şi prefaţă de Dumitru Crudu, Editura Institutului Cultural Român, 2009.
Cea mai importantă contribuţie basarabeană la cultura română este pop-ul: mai întîi Doina şi Ion Aldea Teodorovici, apoi Zdob şi Zdub, O-Zone, Alternosfera, Trigon, Anna Lesko, Pavel Stratan şi Alexandrina Hristov. Acest lucru fiind stabilit, putem trece şi la literatură. Privind în urmă, tinerilor romancieri basarabeni pare să le fi fost relativ uşor să publice şi să se afirme în România: Alexandru Vakulovski a publicat deja trei romane (primul, Pizdeţ, încă din 2002), Ştefan Baştovoi are chiar două ediţii la Iepurii nu mor, iar Iulian Ciocan (Înainte să moară Brejnev), Andrei Ungureanu (Războiul fluturilor, în colaborare cu Paul Cernat), Dumitru Crudu (Măcel în Georgia) şi Mitoş Micleuşan (Kasa Poporului) au avut parte de o receptare bună şi ca prozatori (acesta din urmă avînd contribuţia lui la cultura populară cu proiectul Planeta Moldova). Poezia tot Cenuşăreasa genurilor artistice a rămas, astfel că, dacă nu e vorba doar de o deficienţă personală, tinerii poeţi basarabeni sînt cunoscuţi exclusiv în cercul strîmt al breslei. ............................
Pavel Stratan: «Vreau să-mi fac şi fiul cântăreţ!»
Georgiana Ţucan
Talentul se moşteneşte în familia Stratan, iar solistul aspiră la un nou record mondial: îl lansează în muzică şi pe băieţelul lui, în vârstă de doi ani. Acum, Pavel compune de zor, iar albumul lui Cezar va fi unul cu versuri umoristice, specifice vârstei copilăriei.
Criticat îndelung şi acuzat că şi-a exploatat fetiţa, care, la vârsta de trei ani a susţinut un concert live de două ore, iată că Pavel Stratan este indiferent la părerile negative ale celor din jur. Mai mult, cântăreţul are de gând să reediteze experienţa, de data aceasta cu fiul său Cezar (2 ani):
„Lucrez la acest proiect înainte ca Cezar să se nască.Nu vreau sa zic exact despre ce este vorba, Cezar va aborda o latură umoristică a muzicii, sper să aibă acelaşi succes. Îl lansez anul viitor, când va avea trei ani, ca şi Cleopatra, la debut", a declarat Stratan, pentru Click!
Deşi a făcut furori şi se laudă cu recorduri naţionale aproape imposibil de egalat, Cleopatra a făcut o pauză muzicală în ultimul an, dedicându-se, în totalitate, şcolii.
Ea este elevă la Chişinău şi a cântat anul trecut la deschiderea anului şcolar.Cu toate acestea, e posibil ca micuţa în vârstă de aproape 7 ani să susţină un spectacol în toamna aceasta: „Cleo nu a avut nici un concert, a fost ocupată cu şcoala şi nu am lăsat-o să cânte. Toată vacanţa şi-a petrecut-o la ţară, la bunici. Poate îi voi aranja un concert, în curând şi un nou album anul viitor", ne-a mai spus Stratan.
Cleopatra, de trei ori în Cartea Recordurilor!
Cleopatra este cel mai tânăr artist ce a înregistrat un album, intitulat "La vârsta de 3 ani", care a fost vândut în 150.000 de exemplare. Cea mai cunoscută piesă a micuţei artiste este "Ghiţă", care a ocupat locul I în topurile din România la momentul lansării, şi i-a adus Cleopatrei un alt record mondial: cel mai tânăr artist care a avut o piesă pe locul întâi la nivel naţional.
"Ghiţă" a fost tradusă deja în engleză şi spaniolă. Ea a primit şi titulatura de cel mai tânăr solist care a susţinut un concert live de două ore. Păpuşa Cleopatra Stratan, creată după chipul şi asemănarea solistei, s-a vândut ca pâinea caldă, lotul de 60.000 de bucăţi fiind epuizat la doar câteva luni de la lansare.
Păpuşa a fost scoasă pe piaţă în iulie 2008, o întruchipează pe micuţa solistă împreună cu hăinuţele şi accesoriile ei din clipul Ghiţă, are 32 de cm şi cântă refrenul melodiei „Ghiţă", datorită unui dispozitiv special, fabricat în Japonia. Este din material moale şi are 800 de grame, a costat 130 de lei şi a fost creată în Spania.
Revista „Fără Secrete” a dat o petrecere de excepţie cu ocazia lansării oficiale a publicaţiei. La evenimentul desfăşurat la 30 septembrie 2010 în "Art Club Cabaret" au participat peste 70 de invitaţi reprezentanţi ai culturii, cercurilor de afaceri şi mass media. Printre artiştii prezenţi la ceremonie s-au numărat Cornel Botgros, Pavel Stratan, Nicu Ţarină, Mariana Şura, Sunstroke Project, Olia Tira, Cezara, Indiana, Mihai Budurin, Alexandru Manciu, Adriana Ochisanu, Pasha Parfenii, MC Gootsa, Cătălina Rusu, Dyma, Mihai Teodor, Diva, Tina Delux, Serj Kuzencoff, Mircea Marco, Eugen Doibani, Dj Delph. Distracţia a fost una de zile mari, fiind dominată de multă muzică şi o atmosferă relaxantă şi dezinvoltă, iar participanţii, majoritatea din care sunt şi protagonişti ai materialelor publicate în revistă, au primit cadouri surpriză de la organizatori. Invitaţii au rămas pe deplin satisfăcuţi de chef şi s-au distrat pe cinste până noaptea târziu. Cu detalii vom reveni în numărul următor la revistei.
