Filehost.ro - gazduire fisiere
Pavel Stratan pentru inimile tuturor
Inregistreazate si lasa parerea ta.
Nou pe simpatie:
alexxandra
Femeie
24 ani
Timis
cauta Barbat
26 - 59 ani
Pavel Stratan pentru inimile tuturorReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Pavel Stratan pentru inimile tuturor / Articole din presa /

DIVERSE ARTICOLE

Pagini:  1 2 3 4 ... 26 Moderat de Fan(atic), dana, lulutza92, pavel stratan
#1
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Concerte. Ne-a cucerit inimile cât ai clipi din ochi: are voce, talent, stil, bun-simţ, căldură; despre cantautorul Pavel Stratan este vorba. Artistul, comparat adesea cu regretatul Vladimir Vâsoţki (fostul soţ al Marinei Vlady...) va concerta, chiar de "Moş Nicolae", în Sala "Olimpia" (6 decembrie, ora 20).
BANATEANUL, DEC.2004


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#2
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
La Diverta-Universităţii, în topul vânzărilor se află Pavel Stratan, O-Zone şi compilaţia de muzică uşoară românească "Cântecele noastre toate". La capitolul formaţii străine, Diverta a vândut bine Ruslana, Shakira şi Analia Selis. Cea mai bine vândută formaţie clujeană la Diverta este "The Night Loosers".
IESEANUL


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#3
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Topuri bune si "nebune" in muzica romaneasca
Sâmbătă , 6 Ianuarie

Analizand, acum, la inceput de an, situatia formatiilor muzicale romanesti si a solistilor romani, constatam ca cel mai bun critic ramane ascultatorul obisnuit, care stie sa aprecieze la adevarata valoare un artist. Parerea tuturor conteaza si oricine poate sa-si exprime opinia in domeniul muzical pe site-ul www.muzicabuna.ro. Aruncand o privire in topurile bune si "nebune", observam ca in Topul celor mai buni conduce detasat Holograf, urmata de formatia DJ Project si de Florin Chilian, care aduce un alt stil in muzica romaneasca. De mentionat ca Mihai Traistariu se afla pe locul 4 la aceasta categorie. Dar sa vedem cum arata Topul celor cu cea mai buna imagine. Pe locul 1 se afla Morandi, iar la distanta mare, pe locul 2, Iris, locul 3 fiind ocupat de Pavel Stratan, tatal micutei Cleopatra Stratan, care se afla pe locul 1 in Topul 10 MP3. =D
Romania libera


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#4
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
CINE POATE DESCHIDE PAGINA ASTA (EU, EVIDENT, NU!)???????????


[PDF]
adrian mironescu
Format de fişier: PDF/Adobe Acrobat - Versiunea HTML
DIGI PHOTO. logo realizat pentru un concurs studentesc de fotografie digitala ... materiale tiparite pentru un concert al lui Pavel Stratan din Iasi ...
www.adrianmironescu.com/portfolio/portfolio.pdf - Pagini similare


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#5
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
MUZICA
INTERVIU CU PAVEL STRATAN

Pavel Stratan
de Gabriel Teodor Gherasim, New York

   



Pavel Stratan: Sunt nãscut la 11 noiembrie 1970, în satul Niscani - zona Cãlãrasi, Republica Moldova, într-o familie de muncitori, cãrora le plãcea orice, în afarã de muzicã.

Dacã cineva m-ar întreba de ce nu as cânta într-o tarã strãinã, sau mai corect spus în altã limbã decât în românã, indiferent de teritoriu, rãspunsul ar fi simplu: pentru cã nu as avea cu cine dialoga. Iar de unde-mi apare acest ton blând si sfãtos, si plin de umor? - Doar din suflet.

G.G.: Cum au primit consãtenii dvs "publicizarea" propriului univers sãtesc (de fapt un univers în care s-au regãsit si multi alti sãteni din Moldova/România), mai ales cei care s-ar fi simtit cu "musca pe cãciulã"? V-au ostracizat sau v-au încurajat ca sã mergeti înainte?

P.S.: Nimeni nu m-a încurajat niciodatã sã merg înainte, si pânã la un moment dat, nici eu singur nu am avut aceastã intentie. Dacã îmi spunea cineva cã mãcar o piesã de-a mea meritã sã fie cântatã la vre-un post de radio sau de televiziune, nu mi-ar fi venit sã-l cred. De aceea si acum, când cânt la spectacole sau când fac înregistrãri, o fac din tot sufletul si cu toatã recunostinta pentru spectatorii si ascultãtorii mei.

G.G.: În ce mãsurã sprijinul familiei a fãcut posibilã aparitia primului album?

P.S.: Un rol foarte important a jucat sotia mea în acest început de poveste, pe ea cunoscând-o într-o searã, la aniversarea unei zile de nastere, unde pentru prima oarã am cântat la chitarã piesa "În satul nostru". Deci si simbolic si la nivelul practic de mai târziu, sotia mea a devenit muza mea.

G.G.:  Multi admiratori de-ai dumneavoastrã se întreabã ce muzicieni v-au servit ca inspiratie muzicalã?

P.S.: Sunt un om cãruia îi plac toate genurile de muzicã. Am fost crescut atât cu muzica celebrilor Beattles, ABBA, Boney M, cât si cu muzica lui Visotchi. Mai târziu am devenit un admirator al cântãretului Toi. În prezent acasã cu sotia ascult muzicã clasicã, iar din artistii români îmi plac toate trupele care fac genul hip-hop. Tot cu aceeasi plãcere ascult folk, rock, dans, house, RMB, etno, muzicã popularã, precum si manele.

G.G.: Lansarea albumului "Amintiri din Copilãrie 3" (2005) ati fãcut-o la Sala Palatului din Bucuresti, dupã revelatia de "cel mai bine vândut cantautor din România". Aici, în premierã, a concertat la unul din cântecele dumneavoastrã si micuta Cleopatra Stratan, care la numai trei anisori pãseste pe urmele tatãlui. Sala era arhiplinã nu numai de adulti, dar si de copii, care, fãrã sã înteleagã neapãrat versurile cântecelor cu subecte mai.. adulte, par sã vã aprecieze melodiile fãrã nici o rezervã. Cum explicati aceastã "invazie" la spectacolele dvs, atât a adultilor cât si a micutilor?






   

P.S.: Datoritã faptului cã mi-a fost înteles corect mesajul pieselor, pãrintii nu s-au sfiit sã-si aducã copiii de acasã, venind la vre-un concert de-al meu cu ei si transformând astfel spectacolele mele, într-un eveniment de familie.

G.G.: În "Amintiri 3" se vede o tranzitie de conceptie în repertoriu, de la ilarul personaj Dudu (Stau si numãr fulgii de omãt/ Afarã la luminã/ Eu desearã vreau sã nu mã îmbãt/ Dar nu gãsesc pricinã), la duetul duios cu Cleopatra din "Mama" (Când noaptea intrã în odãi/ Si lumânarea se aprinde/ Iar pe obraji din ochii tãi/ O lacrimã se asfinte). Albumul îl dedicati sotiei Rodica. Ce înseamnã familia pentru dumneavoastrã?

P.S.: Mã consider cel mai fericit bãrbat din lume, pentru cã am o sotie cu care am înteles cã în viatã nu trebuie sã te gândesti ce trebuie sã faci pentru a trãi bine, dar trebuie doar sã te simti bine de la cum trãiesti.

G.G.: Printre multele spectacole la care participati, ati fost un interpret principal al Revelionului transmis de cãtre Televiziunea Românã. Cum evaluati dinamica dintre apartheidul vizelor instaurat de Bucuresti fatã de etnicii români din Moldova si Ucraina si apartheidul instaurat de Chisinãu cu distinctia artificialã între "popoarele" român/moldovean?

P.S.: Desi mã abtin ca sã fac aprecieri politice, pot sã vã spun cã sufleteste as câstiga orice concurs lansat sub egida "Români din toate tãrile uniti-vã!".

G.G.: Ce planuri de spectacole si de noi înregistrãri aveti trasate mai departe?

P.S.: În vara acestui an pregãtesc lansarea fiicei mele - Cleopatra în vârstã de 3 anisori - la scarã mare. Lansarea va avea loc la Sala Palatului, unde micuta mea va avea de interpretat 28 de piese, acompaniatã de trupa Milenium, dintre care vor fi cântate 16 piese din albumele mele si 12 piese din albumul ei de debut. Vã dati bine seama cã acest proiect - care vine si cu emotiile de rigoare - este unicul la care lucrez si atunci când dorm.

G.G.: Multi români din SUA se "americanizeazã" dupã câtiva ani de emigrare, uitându-si limba si cultura de bastinã. De ce credeti cã-i important ca acestia sã-si mentinã totusi aceste valori native si sã le împãrtãseascã mai departe si copiilor lor?

P.S.: Pentru cã limba si cultura nativã sunt tot asa de importante pentru români cât si celelalte calitãti ale lor - muncitori, gospodari, harnici, darnici, întelegãtori, primitori, sufletisti, iubitori si buni la inimã. Românii n-au venit formati frumos de aiurea. Au venit din aceeasi tarã care le-a dat limba, pãrintii, educatia si cultura de bastinã. Iar copiii nostri au nevoie si de asa ceva, nu numai de note bune la scoalã si sã se îmbogãteascã material.

G.G.: Pe când în turneu în Statele Unite?

P.S.: Ideea îmi place, dar n-am fãcut nici un plan încã.

G.G.: Cum puteti fi contactat?

P.S.: Prin doamna Veronica Chirnoagã, agenta mea de reprezentantã. Tel: 011-40-754.102.801; 011-40-742.772.550 sau www.pavelstratan.ro; ; .

TRANSATLANTIC.COM/FORUM
De Gabriel Teodor Gherasim, New York


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#6
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Nu pot intra pe nici un site...cade netul...
Asa ca va dau numai indicii, in rest...mai munciti si voi!
Mai ales Flaviu, ca tot mi-a facut semne de pe chat!


De baladist, pentru ca nu-i lipseste niciodata chitara si niciodata nu ... Cantaret de ocazie, avand ca meserie poezia, Pavel Stratan vine dintr-o lume ...
xxl.weblog.ro/2005-06-03/34409/Oameni.html -


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#7
marius
Fan Adevarat
Postari: 375

Fan(atic) a scris:

[PDF]
adrian mironescu
Format de fi?ier: PDF/Adobe Acrobat - Versiunea HTML
DIGI PHOTO. logo realizat pentru un concurs studentesc de fotografie digitala ... materiale tiparite pentru un concert al lui Pavel Stratan din Iasi ...
www.adrianmironescu.com/portfolio/portfolio.pdf - Pagini similare


DIVERSE ARTICOLE - marius - Articole din presa
DIVERSE ARTICOLE – poza de marius, in Articole din presa · 26.9KB


_______________________________________
Trebuie-n viata sa te grabesti incet
De vrei la timp sa intarzii

 
   
#8
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Coperta revistei Felicia:

DIVERSE ARTICOLE - Coperta revistei Felicia - Articole din presa
DIVERSE ARTICOLE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 43.8KB


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#9
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Si articolul:

Cleopatra Stratan, fetita de diamant


O copila minunata, aceasta e parerea celor care o vad si o asculta pe Cleopatra Stratan. Insa neindoios are stofa de vedeta daca, la numai 3 ani si jumatate, a facut fata cu brio unui concert live care a durat doua ore


Cleopatra Stratan canta despre cineva pe care inca nu l-a intalnit. Daca o intrebi cine este Ghita, nu-ti poate raspunde, pentru simplul fapt ca Ghita... inca n-a venit la portita. Nici macar Pavel Stratan, tatal sau, n-a aflat inca secretul personajului din cantec. Amandoi, fata si tata, il cauta de ceva timp incoace. Ideea a fost a lui Pavel Stratan, care a vrut sa-i faca fiicei o melodie care sa „musteasca” de universul copilariei. Asa ca, abia dupa ce l-a inventat pe Ghita, Stratan a inceput sa-l caute. De cand a inceput cu adevarat succesul Cleopatrei, din luna august a anului trecut, cei doi incearca sa gaseasca un echivalent in realitate al unei entitati care inca nu a luat forma nici de catel, nici de purcel, nici de omulet. Cleopatra se mai joaca inca pe scena, ca si in viata particulara, cu cineva care a cucerit publicul fara sa se arate...

Copil ca orice copil

Pavel Stratan se straduieste sa-i ofere Cleopatrei o viata cat de poate de normala. Cleo are papusi preferate, ii place inghetata si se joaca la fel ca orice alta fetita de varsta ei. Tatal i-a descoperit talentul foarte devreme. De pe vremea cand nici nu vorbea inca, micuta era extrem de atenta la repetitiile pe care le facea tatal ei. Ii placea sa asculte orice fel de muzica, dar atunci cand auzea undeva piesele cu vocea tatalui Cleopatra fredona pe limba ei de bebelus. Pana intr-o zi cand, inainte de a scoate primul cuvintel, a inganat perfect linia melodica a unei piese pe care el o canta doar acompaniat de chitara. Pavel Stratan e convins de faptul ca fiica lui a inceput repede sa vorbeasca special pentru a putea sa cante cu el. Acum ea si-a luat foarte in serios rolul de cantareata. A invatat fara prea mult efort versurile pieselor si la 3 ani stia melodiile necesare unui concert.

Unu, doi, trei

Cleopatra studiaza doua limbi straine: germana si engleza. Cel mai mult ii place sa numere in germana, i se pare simplu si o ia ca pe o joaca. Daca ar numara in limba preferata discurile pe care i le-au cumparat romanii ar ajunge la suma impresionanta de 150.000 de CD-uri vandute, performanta care l-a si convins pe patronul casei de discuri Media Services, Dan Popi, sa-i acorde Triplul Disc de Diamant. Cleopatra este primul solist din Romania care se poate lauda cu acest trofeu. Este, pastrand proportiile, egala celor de la O-zone, detinatori ai Discului de Platina.
Planurile de lansare pe piata internationala sunt in curs de finalizare, asa ca nu se stie pana unde va ajunge succesul „fetitei de diamant”, cum a fost numita de presa Cleopatra Stratan.

Articol scris de Amorena Minculescu

DIVERSE ARTICOLE - Si articolul: Cleopatra Stratan, fetita de - Articole din presa
DIVERSE ARTICOLE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 10.9KB


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#10
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Music.md:
Pavel Stratan spune doar adevărul      02.10.2006

Cântă în dulcele grai moldovenesc, oferă autografe cu grafie chirilică şi este un nume sonor al muzicii româneşti – Pavel Stratan. Basarabeanul talentat a dat peste cap stereotipuri, înregistrând succese, vorba din poveste, cât alţii în decenii, el doar în vreo doi ani. A ieşit în scenă, a cântat şi dragostea publicului s-a lipit precum un magnet. Sute de mii de casete şi CD-uri vândute, săli arhipline şi lume extaziată – ăsta e talentul care a pus pe jar showbussinessul. Cântecele lui au o melancolie aparte şi un umor deosebit, ceea ce le oferă un farmec nepereche. Dacă despre unii s-a spus că reprezintă un stil sau altul de muzică, pentru a-l caracteriza pe Pavel a fost inventat ceva aparte - stilul „Stratan”. Chiar dacă gurile rele spun că este fiţos şi-şi dă aere de vedetă, Pavel este o fire calmă şi modestă, iar după ce schimbi două, trei vorbe, îţi dai seama că simplitatea lui Stratan a şi creat un adevărat fenomen în muzica românească. De ceva timp pe piaţă apare încă o revelaţie Stratan – Cleopatra, fiica lui Pavel. De trei anişori jumate, debutul ei în scena mare a însemnat o adevărată CooLminaţie. Mi-am dorit ca să discut cu ambele vedete din familia Stratan, dar mica steluţă era la repetiţie alături de formaţia „Millenium”. Pavel a avut o mulţime de roluri în dialogul nostru – artist, impresar, producător şi, evident, tată grijuliu şi soţ iubitor.

- Pavele, ai lansat trei volume „Amintiri din copilărie”, care s-au vândut ca pâinea caldă. Prin ce crezi că îi convingi pe oameni că merită să fii ascultat?

- Cânt din tot sufletul şi orice cuvânt înseamnă o trăire, o faptă. Eu sunt doar un povestitor, iar fiecare ascultător încearcă să înţeleagă, aşa cum îl ajunge capul, ceea ce am vrut să spun eu. Oamenii fac paralele, îşi imaginează că sunt eroi, că au trecut şi ei prin astfel de întâmplări.

- Ai foarte multe cântece despre copilăria de la Nişcani, Călăraşi. Sunt adevărate sau nu prea?

- Nu am exagerat cu nimic, pur şi simplu puţină lume a scris despre năzbâtiile pe care le-a făcut în copilărie. Eu am avut curajul. Totul este adevărat – şi paparele pe care le luam de la tata, şi boroboaţele. Eram copil, iar trăsnăile îmi ieşeau de parcă erau înscenate. Luam bătaie, dar de şotii nu mă lăsam. Cureaua cu care m-a bătut tata, eu am făcut-o bucăţi. Luluţa, Zina, Vasile Mangu, Ghiţă sunt personaje reale în situaţii adevărate, iar când cânt piesele în ochii mei se derulează scene, de parcă aş privi un film.

- De ce atunci când interpretezi piesa „Visul” îţi apar lacrimi, iar în sală parcă se aşterne umbra tristeţii?

- Este un cântec pe care l-am scris în memoria tatălui meu şi nu pot sta rece atunci când interpretez această piesă. Taică-meu a plecat foarte devreme de printre noi. „Am început să-l iubesc mai târziu, când era deja prea târziu”, începe cântecul. Copilăria mea ar fi fost cu totul alta, dacă nu ar fi fost tata, iar cântecele ar fi avut o altă culoare. De aceea plâng de fiecare dată când interpretez această piesă.

- Dacă ai reveni în copilărie ce scene ai schimba?

- Doar când eram copil mă gândeam să schimb ceva. Pe atunci multe lucruri nu-mi plăceau, ori acum le accept. Cred că doar aşa trebuia să stea toate lucrurile, pentru că altfel nu avea să-mi fie interesant. Atunci când tata mă certa, mi se părea că eram un copil zbânţuit. La sigur, toţi copiii au fost ca mine. Chiar dacă luam bătăiţă, oricum nu mă lăsam de trăsnăi. Astăzi îmi amintesc cu emoţii şi plăcere despre acei ani.

- Mai păstrezi chitara la care ai început să cânţi pe când aveai şapte ani?

- Din păcate – nu. Nici nu pot şti unde s-ar putea găsi acea chitară, dar dacă se află undeva, la sigur nu o îmi va da nimeni înapoi. Dar am chitara cu care am debutat la noi şi în România. Am mai multe chitare, dar este unica cu care mă prezint la toate concertele şi emisiunile.

- Ce artişti admirai şi le cântai piesele?

- Am crescut cu piesele Silviei Grigore, ale lui Iurie Sadovnic. Le-am fredonat şi le-am cântat la chitară.

- Cum au fost anii de şcoală?

- Am foarte multe amintiri de atunci. În următorul album, nu ştiu dacă o să se numească „Amintiri din adolescenţă”, dar cam spre asta bat, voi cânta mai multe piese despre anii de şcoală şi peripeţiile pe care le-am făcut eu sau colegii. Întotdeauna când trec prin curtea şcolii mă încearcă amintiri deosebite, sufletul mi-e plin de nostalgie, dar şi de bucurie.

- Erai un băiat cuminte?

- Cuminte...?! (râde) nu prea.

- Majoritatea eroilor din piesele tale sunt de acolo, de la Nişcani, Călăraşi – Ghiţă, Luluţa, Vasile Mangu etc. Te întâlneşti cu ei, care este reacţia când aud cântecele, când te văd pe tine autorul versurilor şi muzicii?

- Sunt foarte fericiţi şi bucuroşi. Când am lansat volumul trei al albumului „Amintiri din copilărie”, la Chişinău, m-am străduit să-i aduc pe toţi eroii, care au stat pe primele rânduri. Înaintea concertului i-am prezentat – uite ăsta e Vasile Mangu, asta e Luluţa, ăsta e Ghiţă.

- „Amintiri din copilărie”, rămâne a fi doar un produs audio-video?

- De mai mult timp îmi doresc să apară o carte. Am răsfoit caietele cu amintiri şi acum muncesc. Sper că în viitorul apropiat, cei care mă admiră vor avea posibilitatea să citească amintirile din copilărie.

- Pavele, afirmi că niciodată nu ai cântat şi nu vei cânta ceea ce trebuie să fie, ci doar ceea ce a fost. De ce?

- Nu-mi place şi nici nu vreau să fiu un fel de prevăzător. Nu ştiu cât de corect poţi să cânţi ce va fi, pe când ceea ce a fost în anii copilăriei ar fi păcat să nu scriu şi să nu cânt.

- Este adevărat că fiecare înţelege o piesă sau alta aşa cum vrea sau cum îşi imaginează atunci când o ascultă. Dacă spui că piesele tale sunt doar amintiri, atunci când cânţi despre beţie... care este doza de adevăr şi ce ar trebui să ştim despre Pavel Stratan?

- Aceeaşi întrebare mi-a pus-o Cleopatra: “De ce toată ziua cânţi prin casă piesa „Eu beu”, dar niciodată nu te-am văzut să bei măcar un strop?” Eu nu am piese despre beţie şi băutură. Eu fac o ironie asupra băuturii, dar nu îndemn oamenii să bea. Eu nu consum alcool şi duc un mod de viaţă normal şi sănătos. Când va apărea cartea, lumea o să-şi dea seamă că eu nici pe departe nu cânt despre băutură şi când o s-o citească o să-şi dea seama de ce eu cânt despre anumite lucruri. Nu am dat o explicaţie şi cred că niciodată nu voi da pieselor mele, pentru că-şi pierd farmecul pentru omul care o ascultă. Eu am încercat să-i explic cuiva despre ce e piesa „Eu beu”, la care el a spus „Eu credeam că acolo se întâmplă cu totul altceva.” Şi când a început s-o asculte nu mai vedea ce şi-a închipuit prima dată. Lui i-a plăcut deodată şi el aşa a crezut în ea. Dacă ascultă zece oameni o piesă de a mea, fiecare o înţelege în parte şi se regăseşte în felul său.

- Cum reacţionezi atunci când eşti criticat?

- Reacţionez foarte bine, la orice critică, pentru că nu există piesă sau vers care să fi plăcut la toţi. Vorba ceea: „Gusturile nu se discută”. Eu mă strădui să ascult, să discut cu cei cărora le place şi nu cu cei care nu mă plac. Dacă să zicem cuiva nu-i place poate să nu asculte, este foarte uşor. Mă strădui să nu discut pe teme de genul ce nu le place, pentru că viaţa e prea scurtă să iroseşti timpul pentru bârfe şi lucruri care nu toată lumea le înţelege.

- Ai fost învinuit de unii interpreţi din Moldova de plagiat. Te-aş ruga să comentezi.

- Informaţia asta a fost dată de nişte invidioşi. Pentru a afirma aşa ceva despre un interpret trebuie să ai dovezi. Cineva pur şi simplu a spus că Pavel Stratan a plagiat, dar nu a argumentat. Cine mă ştia pe mine şi cine-mi cunoaşte muzică a înţeles că acestea sunt nişte zvonuri, care niciodată nu merită a fi luate în seamă.

- Lumea zice că eşti fiţos, că ai cere prea mult pentru a te produce într-un concert? Ai făcut publice datele – e vorba de 2 mii de euro.

- Sigur aş putea să mă duc şi pentru mai puţin dacă mi se solicită şi dacă ştiu că aceşti oameni mă respectă şi mă apreciază. E altceva atunci când mi se propune să cânt într-un club de noapte, unde se fumează şi mai ales după miezul nopţii. Nu îmi pot permite un asemenea „lux”. Nu am susţinut şi nici nu o să susţin în aşa condiţii. Îmi place să activez cel mult până la ora 23.00. Cred că e normal, pentru că dacă voi cânta live în asemenea condiţii şi după miezul nopţii nu voi rezista mult pe piaţa muzicală.

- În acest an ai mai făcut o surpriză admiratorilor tăi – ai lansat-o Cleopatra, fiica de doar trei ani jumătate. Cum ai reuşit s-o modelezi sau ea a fost deschisă spre această colaborare a voastră?

- Când Cleopatra avea doi ani şi jumătate, concertam la mare. În timpul spectacolul m-am pomenit cu ea pe scenă, s-a apropiat de mine şi a spus: „Tăticu, vreau şi eu să cânt”.

- Ce piesă vroia să cânte?

- „Banii”. Foarte mult îi place. Şi eu am rămas plăcut surprins, dar nu ştiam ce să fac. Bine, i-am spus, noi o mai cântam acasă, apoi o să ieşim în scenă. Dar eu înţelegeam că e una să fredonezi piesele prin casă şi alta e să ieşi în scenă şi să le cânţi şi mai ales la o aşa vârstă. Nu am ştiut că atât de devreme Cleopatra o să iasă pe scenă. Mi se părea că o să se teamă de public. Nu a fost aşa. Publicul a reacţionat foarte rapid, a început s-o aplaude, iar ea era foarte bucuroasă.

- Înţelege că se lansează în showbussines sau e fericită că va cânta şi va primi multe bomboane şi jucării?

- Acuma ştie pe ce dată o să aibă lansarea şi câte piese o să cânte. Cleopatra va interpreta 28 de piese, 16 ale mele şi 12 ale ei. În afară de 28 de piese mai cunoaşte toate piesele care se aud la radio şi tv. Ei foarte mult îi place, cred că asta a şi făcut-o să înveţe atât de bine. Plus la asta nu doar o să-şi interpreteze piesele ei, dar o să-şi prezinte show-ul, va spune glumiţe şi va cânta. Eu nu am nicio treabă cu asta. Ea deschide show-ul, ea vorbeşte, discută cu publicul.

- E conştientă că trebuie să facă repetiţii?

- E foarte conştientă. Nu o fac din punct de vedere foarte serios, pentru ca să nu-i răpesc din farmecul copilăriei. Mă strădui să repet cu ea prin joacă. Nu vreau s-o stresez sau s-o încarc cu mai multă informaţie, pentru că ştim cu toţii că la copii „banda” e goală şi foarte repede se lipeşte tot, dar la câte ştie ea, câteodată... Hai să-ţi dau un exemplu, oricare piesă pe care eu i-am făcut-o, mie mi-au trebuit cel puţin patru zile să o învăţ, Cleopatrei, însă, i-a luat cel mult două ore.

- Ce face Rodica - soţia ta, tot activează în domeniul showbussinesului?

- Nu. Soţiei mele nu că nu i-ar place să cânte, dar cred că la cât eu sunt de timid şi emotiv, ea e şi mai şi nu şi-ar permite să iasă pe scenă să cânte.

- I-ai consacrat vreo piesă?

- Deocamdată nu. În alt volum, nu ştiu exact în care, dar va fi special pentru ea.

- Cum se împacă soţia cu două vedete în casă?

- Foarte bine. E fericită, mai ales atunci când Cleopatra îi dă o aşa întrebare: „Mămică, dar cum crezi, cine ştie mai multe piese – eu ori tata?”.

- Mama ta ce spune atunci când te aude cântând, te vede la tv?

- Cred că ţine mâna la inimă şi se roagă pentru mine să fie totul bine. Mă iubeşte foarte mult şi eu la fel.

Când presa a scris pentru prima dată despre el, Pavel Stratan a plâns şi s-a bucurat precum un copil. Nu a visat niciodată să se publice despre el prin ziare, să se producă la radio şi tv. Ştie că este ascultat şi admirat, dar după cum zice, niciodată nu va face muzică la kilogram sau kilometru. Pentru Pavel nu contează cantitatea, muzica nu şi-o transformă în marfă, pentru el contează calitatea şi este convins că astfel a reuşit să fie susţinut de sponsori şi solicitat de casele de discuri. Este cert că Pavel câştigă la propriu şi la figurat doar din faptul că face totul diferit de ceea ce fac alţii în muzică. Jocul de cuvinte a pătruns şi în rândurile pe care le-aţi citit dvs., pentru că a fost imposibil „să fug” de stilul „Stratan”.
Dinu RUSU
www.natura.md


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#11
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Filosofia Cleopatrei Stratan la vârsta de trei ani&Stelele care îşi caută cerul      29.09.2006

Spectacolul „La vârsta de trei ani”, susţinut la Palatul Naţional de la Chişinău de micuţa vedetă Cleopatra Stratan începe cu multe aplauze, pe un ecran imens, publicul „devorează” secvenţe cu participarea artistei la diverse emisiuni tv. Primele hohote se fac auzite când pe pânză sunt demonstrate lecţiile în care Pavel Stratan îşi învaţă fiica să cânte şi să pronunţe corect.

În scenă, absolut fără emoţii, cu două codiţe şi ochelari pe cap, într-o rochiţă cu buline roşii, apare Cleopatra, se uită un pic în sală, de parcă vrea să-i cunoască pe toţi, apoi cu nonşalanţă începe să spună: „Mă numesc Cleopatra Stratan şi în ciuda vârstei de trei ani sunt hotărâtă să interpretez atât piese de pe albumul „Amintiri din copilărie”, cât şi de pe albumul meu – „La vârsta de trei”. Voi fi alături de tatăl meu şi voi fi acompaniată de trupa Millenium”. Cleopatra a lăsat play-back-ul şi fiţele pentru alţii care nu prea pot să cânte live. Evident, prima piesă interpretată de artistă a fost „Ghiţă”, cunoscută de miile de spectatori din sala palatului. Urmează flori şi jucării din partea colegilor de generaţie, cei mai înrăiţi fani ai artistei.

Cleopatra a mai cântat „Cuţu”, „Te-am întâlnit”, „Surprize”, „Număr pân’la unu”, „De ce?”, „Zuzu” şi altele. Micuţa vedetă şi-a prezentat show-ul cu mult talent, pauzele dintre piese fiind condimentate cu glumiţe şi întrebări haioase adresate lui Pavel Stratan. “Dacă cineva s-ar întreba de ce tatăl meu este atât de sănătos, le spun că nu băuse, nu fumase şi nu jucase cărţi pe bani... pana când nu împlinise vârsta de şase ani. Dar pe urmă, mamă dragă!, nu-i de glumă, nici de şagă, toată ziua îl aud... „Eu beu”.

Aflată la vârsta întrebărilor, Cleopatra a încercat să dea şi unele explicaţii: „Cum poţi număra până la unu fără să te opreşti? Care-i antonimul la cuvântul sinonim? La ce vârstă am împlinit trei ani?” etc. Apoi moderatoarea, tot ea – Celopatra Stratan anunţă “Urmează o piesă în care pun multe întrebări”.

Aproape de final, pe o foaie mare albă, vedeta a scris: „Fanilor de la Cleopatra Stratan”. Mai jos a desenat un val de mare şi a semnat Cleo. Mai apoi a răsplătit publicul cu un bis la hitul „Ghiţă”. Micuţa, profund emoţionată a spus „Vă mulţumesc până la Dumnezeu”.
Dinu RUSU
www.natura.md


Stelele care îşi caută cerul


Poate că ar fi momentul ca dincolo de vocea cuceritoare a Cleopatrei Stratan şi de melodiile ei pe care le-am îndrăgit cu toţii, să încercăm să desluşim şi chiar să vedem chipurile sutelor de copii basarabeni dăruiţi cu har de la Dumnezeu. Nu ştiu cum se face, dar într-o ţară în care timpul a încremenit, iar ferestrele nu se deschid cu anii pentru aerisire, continuă să apară copii talentaţi, care urcă pe scenă, ne cântă, ne dansează, ne declamă, ne uimesc, ne privesc în ochi şi… tac. Noi, maturii, credem că tăcerea copiilor e un semn că ei ar fi de acord cu ceea ce facem şi cu ceea ce lăsăm să se producă în societatea noastră. Deşi copii spun sincer ceea ce cred şi rostesc adevărurile până la capăt, noi, maturii, foarte rar când îi ascultăm şi îi luăm în serios.

Consecinţele acestui „dialog” între generaţii îşi lasă amprenta peste tot, începând cu familia şi terminând cu „performanţa” că am ajuns cea mai săracă şi dezorientată ţară din Europa. Spuneam că dincolo de vocea cuceritoare a Cleopatrei şi de succesele răsunătoare ale copiilor moldoveni la concursurile europene şi internaţionale, între noi se aşterne o tăcere paralizantă şi o prăpastie ameţitoare. Noi, maturii, cei care purtăm răspundere pentru destinele şi administrarea ţării, când e vorba de copii, de elevi şi studenţi, de şcoală şi învăţământ, de starea morală a societăţii, o facem pe niznaiul sau pe îngrijoraţii, care împrăştiem promisiuni şi declaraţii goale. Cu alte cuvinte îi minţim pe copii, le ticluim manuale false, îi învăţăm să creadă în stafii şi gogoaşe ideologice, le fluturăm din deget, le trimitem procuratura dacă îndrăznesc să-şi ridice capul, să aibă coloană vertebrală şi să spună adevărul în faţă. Acoperindu-ne cu vârsta sau cu titlurile zornăitoare, găsim cuvinte de ocară pentru copiii şi tinerii din R. Moldova, care ne mărturisesc public că visul lor e să-şi părăsească ţara.

De ce nu avem curajul să spunem sincer că noi, maturii, am transformat Moldova într-o ţară a lipsei de perspectivă, a minciunilor şi nedreptăţilor, a mediocrităţilor înscăunate şi a făţărniciei, a nepăsării faţă de limba, istoria, neamul şi pământul nostru strămoşesc. Este ridicolă fosăiala maturilor şi a demnitarilor de a le cere copiilor să fie patrioţi, când ei singuri nu-şi cunosc Patria sau, şi mai rău, nu au ochi să o vadă şi chiar luptă împotriva ei. Ca şi în cântecul Cleopatrei, în faţa copiilor şi a învăţământului, statul vine, ca de obicei, cu mâna goală, dar e de prisos să dăm întreaga vină pe seama statului. Rădăcinile răului şi nepăsării se resfiră cam pe toate palierele societăţii. Trebuie să recunoaştem că după 1990, timp de 16 ani, în R.Moldova au apărut mai mulţi milionari, avem cetăţeni cu averi fabuloase care pot cheltui zeci şi sute de mii de dolari pe distracţii şi petreceri. Nu prea am auzit ca odraslele lor să fi făcut ceva bun pentru alţi oameni sau să fi adus mari premii internaţionale pentru prestigiul Moldovei. La fel, nu am auzit ca cineva din marii îmbogăţiţi ai tranziţiei să investească în copiii înzestraţi, să deschidă pentru binele public şi al ţării un liceu al copiilor dotaţi, să susţină burse de studii la centrele universitare din Europa, Japonia şi America pentru 10 sau 20 de tineri talentaţi, selectaţi prin concurs naţional din satele şi oraşele Moldovei şi instruiţi pentru a integra cu adevărat ţara noastră în Uniunea Europeană. Şi atunci, stimaţi maturi, dacă nu investim nimic solid în copiii şi tinerii acestei ţări, dacă nu le creăm condiţii moderne de instruire şi de afirmare, dacă îi lăsăm singuri, cu părinţii peste hotare, cu ce obraz ne arogăm dreptul să le vorbim de patriotism?

Steaua Cleopatrei luminează cu generozitate pământul Moldovei, vocea ei cuceritoare e un semn pentru maturi că Dumnezeu nu ne-a părăsit definitiv, cântecele ei sunt un îndemn să preţuim şi să îngrijim seminţele binelui şi ale viitorului acestui neam înzestrat.

Alecu RENIŢĂ
www.natura.md


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#12
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
‘Amintiri din copilarie’,vol.2 - Critica      02.11.2004

Scriam acum cateva luni despre PAVEL STRATAN pentru prima oara, dupa ce avusesem ocazia sa ascult in premiera un fragment dintr-o piesa in cadrul emisiunii lui Andrei Gheorghe cu certitudinea ca acela avea sa fie primul dintr-un lung sir de articole avand la baza talentul acestui cantaret venit de peste Prut. Spuneam atunci ca daca va confirma in al doilea album, PAVEL STRATAN are mari sanse sa fie nu numai senzatia acestui an in peisajul muzical romanesc ci si unul dintre sigurele produse de export ale Romaniei. Acest lucru s-a intamplat saptamana trecuta si imi face o deosebita placere sa prezint cel de-al doilea album semnat PAVEL STRATAN.

’Amintiri din copilarie’, vol.2 pastreaza linia baladesca a primei parti din aceasta saga intima si personalizata. La nivelul versurilor STRATAN opereaza modificari capitale in primul rand din punctul de vedere al profunzimii versurilor. Daca albumul de anul trecut prezenta oarecum global un anumit aspect al copilariei, de aceasta data, fara sa analizeze o alta etapa existentiala cantaretul schimba usor tonul de parca ne-ar spune: ‘de data asta, fiindca stiti cum sta treaba cu problemele mele de pubertate, iata povestea spusa de un adult patologic cinic.’ Era ceva pe primul album care inca mai respecta canoanele unei naivitati narative, ale unui ‘pacat’ nevinovat si irational. De aceasta data sunt trase concluziile, cu cinism, ironie si chiar cu o anumita contemplare demonica. Daca ar fi sa ignor liniile melodice ca ton ar trebui negresit sa fac o legatura intre ’Amintiri din copilarie’, vol.2 si ’Simpathy For The Devil’ al celor de la ROLLING STONES. Cu alte cuvinte, daca albumul anterior putea sublima pana la intrebarea ‘ce?’, noul produs de la PAVEL STRATAN este axioma graduala a lui ‘cum?’

STRATAN exploreaza in profunzime tematica alcoolismului infantil (nu ca viciu ci din pur eroism si curiozitate), complexul patern, iubirea (de data aceasta la nivelul responsabilitatii) si in premiera moartea. ’Visul’ si ’Sanatate’ sunt piese dramatic de profunde, antiteza aproape de imaginat a sintagmei hatre si jucause. Cei care ii cunosc repertoriul din concerte vor recunoaste in aceste cantece dezvoltarea piesei simfonice ’Cucu o murit’.

Din punct de vedere muzical intregul album poate fi caracterizat printr-un accentuat simfonism si printr-o mult mai elaborata exploatare melodica. Cantecele simple de pe ’Amintiri din copilarie’ vol.1’ ignora mult mai mult kiturile de care acum STRATAN pare sa se fi folosit doar pentru trasarea liniilor generale. Acordeon, corzi, chitari, noua realizare a lui PAVEL STRATAN este un produs matur si ’Copilaria’ are reminiscente de banc sec cu sadici, cu umorul sau mucalit STRATAN recunoscand in interviuri ca epilogul acestui cantec este unul cu happy-ending, animalele scapand nevatamate. ’Foc la ghete’este un cantec ironic de dragoste iar ’Inca nu-nvatam’ este pana acum primul care ne trimite cu gandul la relatia fiului cu tatal sau. ’La tanti Nina’ apeleaza la duetul cu Ina (vocea feminina de pe albumul anterior), pe o orchestratie care multora le va aduce aminte de backgroundul de la ‘Summer in Berlin’, celebra piesa a celor de la ALPHAVILLE. ’M-am nascut de ziua mea’ continua aceasta linie a new-waveului german, (mult mai aproape de ALPHAVILLE decat de KRAFTWERK), cu pretexte de clape ce incadreaza partitura vocala propriu-zisa, careia i se si confera un rol mult mai pregnant, comparativ cu new-wave-ul britanic. ’Peste ani cincizeci’ este una dintre cele mai ‘lucrate’ piese de studio de pana acum, premiera fiind dubla si ca urmare a versurilor cu tente preponderent sociale si existentiale.

’Pestisorul de aur’ mie personal imi aduce aminte de ’If I Had a Million Dollars’ a celor de la BARENAKED LADIES, socialul facand si de aceasta data diferenta, iar suflatorile variind paleta lirica. ’Primul sarut’, dincolo de titlul romantic este un cantec crud la a carui realizare contribuie background vocalul feminine, decent si foarte usor perceptibil. Acordeonul de acompaniament, chiar daca usor frantuzesc nu iese din cadratura solemna cu care ne-a obisnuit pe acest album PAVEL STRATAN, chiar daca unora le va starni amintiri NEGRESSE VERTES. ’Sanatate’ este din pacate cel mai banal cantec de pana acum, iar asta ca urmare a faptului ca la cat de ridicata este stacheta nu aveam cum sa nu dam si peste unul mai putin reusit. ’Seca’ este o piesa de un realism antropologic aproape schizoid, diavolescul fiind poate aici cel mai aproape de esente, nu de pomana la inceputul sau STRATAN apeleaza la un citat din Slavici, ’Moara cu noroc’: ’Banu-i ochiul dracului.’ Poate fi vorba despre un viitor posibil single, probabil al optulea de pana acum de pe acest album. ’Viata moldovana’ ajunge sa sune redundant iar programele electronice devin aproape obositoare, este a doua piesa mai putin reusita de pe ’Amintiri din copilarie’, vol.2. ’Visul’ debuteaza cu o orchestratie elaborata si solemna, care mie mi-a amintit de linia melodica a coloanei sonore din filmul ‘Drumul oaselor’, acesta fiind unul dintre cantecele care par sa prefateze o noua abordare melodica pe un urmator album al lui STRATAN.

De la acest album s-ar putea vorbi despre un PAVEL STRATAN care si-a verificat limitele, si-a probat abilitatile iar acum iese izbavit din aceste cautari, reusind sa ignore micile tentatii, e drept, de efect, dar dizolvate. Nu ma pot abtine insa in final sa nu ma intreb daca mai exista vreun cantaret contemporan care sa isi cante biografia cu aceeasi franchete si totodata apeland la un universalism aproape imposibil de conceput. Nu ma pot totodata abtine sa nu ma intreb cate albume PAVEL STRATAN vor continua sa ii cante biografia, si cum va arata albumul care va marca aceasta rupture tematica.

In orice caz, iar aici il voi cita pe insusi STRATAN, ‘timpul va fi cel care va hotari’. Inca un exemplu de joie de vivre din partea unuia dintre cei despre care s-ar putea spune la prima vedere ca a obosit sa mai traiasca.

Autor: Bogdan Geana, www.musiclines.ro


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#13
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
MIERCURI, 28 IULIE 2004, NR.138      Numar curent 
Vedete

BLITZ-INTERVIU

Pavel Stratan:

„Rostirea noastră, basarabeană,

le-a căzut tronc multora...”



Cum ai ajuns să faci un asemenea gen de creaţie?

- Toate piesele mele pornesc în baza amintirilor din copilărie. Şi cum în copilărie am vorbit în graiul nostru, moldovenesc, nu are rost să-mi cânt amintirile în română literară, deoarece nu ar fi credibile.

Ai urmărit un scop comercial sau muzica asta, într-adevăr, te reprezintă?

- Niciodată nu m-am gândit la profit. Tot ce fac, fac din suflet, deoarece îmi cânt viaţa. Dar dacă sunt şi bani, nu-i rău, pentru că ei sunt un mijloc necesar pentru creaţie.

Vei rămâne fidel stilului tău sau vei adopta vreo schimbare?

- Nu pot şti ce va fi mai târziu, dar acum mai am de cântat multe amintiri la care ţin mult.

Pentru care public e destinat produsul tău?

- Publicul meu e de la mic la mare. Cânt şi despre copil, şi despre tată. Şi cred că multă lume se regăseşte în piesele mele.

Ştii cumva ce reacţie au persoanele care sunt eroii cântecelor tale?

- Sunt încântate, iar uneori, pur şi simplu, măgulite. De ce? Fiindcă le-am luat în seamă, făcându-le o carte muzicală de vizită.

Cum ai fost primit de publicul din România?

- Precum era de aşteptat, şi acolo multă lume se recunoaşte în ceea ce cânt eu, pentru că în copilărie toţi facem năzbâtii. Şi să ştiţi că rostirea noastră, basarabeană, le-a căzut multora cu tronc la inimă, iar pe alţii îi amuză de-a binelea.

Apropo de grai. N-ai fost obligat să treci la normele limbii literare?

- Nu, convenisem chiar că Pavel Stratan va rămâne Pavel Stratan, fără nici o schimbare, deoarece eu cânt aşa cum am trăit şi din moment ce aş schimba ceva, nu mai poate fi vorba despre amintirile din copilărie ale lui Pavel Stratan.

Ce planuri ai pe viitor?

- Nu fac prognoze, pentru că nu ştiu ce-mi rezervă viitorul. Dar ştiu cu siguranţă că va urma şi volumul trei de „Amintiri din copilărie”, pentru că lumea îl solicită. Acum adun idei pentru următorul clip muzical, care va fi realizat fie pentru piesa „Seca”, fie pentru „ M-am născut de ziua mea”. În rest, muncesc, pentru că asta am făcut întotdeauna şi-mi place la nebunie totul ce fac. Pot să zic că mi-am văzut realizat unul din vise.

Doina Cernavca,

stagiară la TIMPUL


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#14
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Fragment/Timpul

GÂNDURI POLEMICE DE SĂRBĂTOARE



Dumnezeu nu pierde timpul de pomană


3 SEPTEMBRIE 2004, NR.142


În articolul de mai jos se iau în dezbatere o serie de

chestiuni serioase legate de situaţia actuală a

limbii române în R. Moldova, conjunctura politică

din pragul toamnei anului 2004, calitatea ierbii şi

a piesajelor din timpul nopţilor cu lună plină.

Pentru ca textul să fie cât mai accesibil, iar tezele

mele - cât mai convingătoare, am folosit mostre

din pietrăria lui Anatol Codru, cântecele

lui Pavel Stratan, unele fragmente mai relevante

din tăcerea primarului general al Chişinăului,

Serafim Urecheanu, precum şi un crâmpei din

privirea tristă a poetului Gr. Vieru. Articolul mai

conţine şi unele împunsături cu acul în cei care-l

caută pe dracu' într-o perioadă foarte dificilă

pentru destinele democraţiei din republica cu

oasele strânse între două maluri de ape plânse.


[...]Cât priveşte Pavel Stratan, menţionat în capul acestui articol, citez din el doar o singură strofă: "Da, asta-i viaţa moldovană/Şi dacă nu-i aşa cum vreu,/Mă uit la mine cine-s eu/Şi înţăleg că Dumnezeu/Nu pierde timpul de pomană"... După ce ani de zile nimeni dintre cei deştepţi nu l-a luat în seamă la Chişinău, iar acum a fost descoperit şi îndrăgit de o Românie întreagă, aştept cârcotaşii noştri să-l acuze că ceea ce face Stratan e subculură. O cultură e adevărată şi mare atunci când ocupă toate etajele, inclusiv subsolul. La fel şi o societate e matură atunci când are imunitate la paraziţii patriotici.


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#15
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Viata Libera:
Pavel Stratan, la Galati

    Eu cant cu sufletul!" - marturiseste artistul, adaugand ca, daca lumea nu-i intelege mesajul, povestea pe care o spune n-are nici o sansa
    "M-am simtit super la Galati", a recunoscut Pavel Stratan la sfarsitul concertului de luni, 20 decembrie. Artistul s-a nascut pe 11 noiembrie 1970 in localitatea Niscani, raionul Calarasi din Republica Moldova. De la patru ani canta la chitara. In 1977 a cantat prima data la chitara pe o scena (la scoala). In 1983 a compus primele versuri, iar in 1996 a avut o prima experienta scenica in calitate de scamator. A absolvit Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din Chisinau, iar in prezent este student la Regie in anul IV. In 2002 a lansat (in Republica Moldova) primul album "Amintiri din copilarie", lansat recent si pe piata romaneasca, unde s-a vandut "ca painea calda". La Galati, dupa un spectacol superb, Pavel Stratan a petrecut in jur de o jumatate de ora in compania ziaristilor, ocazie cu care i-am adresat cateva intrebari.
    - Cum ai caracteriza "stilul" Pavel Stratan? Se spune ca versurile tale sunt de inspiratie ruseasca...
    - Nu, este stilul meu. Multa lume ma intreaba ce stil cant, insa le spun ca un asemenea stil de muzica nu are nume.
    - Nu apar si influente din partea unor muzicieni rusi ca Vasotki sau Toi?
    - Imi plac foarte mult cei doi. I-am ascultat deseori, dar sunt atent sa nu repet nimic din ce a fost deja scris de ei. La Vasotki, ca si in cazul meu, este foarte important jocul de cuvinte. Insa el a abordat alte teme, iar daca mi s-a parut ca versurile mele seamana cu ale acestor doi muzicieni, nu le-am folosit.
    - Crezi ca te "prinde" ceva din simtirea slava?
    - Poate doar prin felul de interpretare... Si Vasotki si Toi au fost insa niste visatori, pe cand eu incerc sa descriu realitatea. Si mai cred ca toate cantecele mele pot fi caracterizate printr-un singur cuvant: simplitatea.
    - Cum e graiul dulce moldovenesc in cantec?
    - Dulce... A spus un critic literar ca eu exagerez. Nu este adevarat, nici macar cu un cuvant sau o litera. Cum am vorbit si vorbesc acasa, exact in acelasi fel cant. Nu am schimbat nimic.
    - Ai venit in Romania cu sotia si fiica ta. Ai crezut ca in Moldova nu vei reusi sa te realizezi pe plan profesional asa cum iti doreai?
    - In Moldova e mult mai dificil sa te lansezi, piata de desfacere este restransa. Si din acest motiv razbati cu greu. Timp de doi ani, cat am cantat acolo, n-am aparut la televizor, in presa sau la radio. Nimeni n-a scris de mine...
    - Moldova a dat nume ca Zdob si Zdub, O-zone si Pavel Stratan. Sunt romanii de acolo mai talentati ca cei de aici?
    - Nu cred, aveti si voi destule talente. Si sa stiti ca muzica romaneasca e la fel de frumoasa pentru noi, basarabenii. O indragim la fel cum faceti si voi cu muzica noastra. In Basarabia se cauta foarte mult muzica romaneasca, insa nu se prea gaseste sau e mult prea scumpa. Si noua ne place sa ascultam dialectul romanesc cum si voua va place cel basarabean.
    - Este umorul motivul succesului tau?
    - Parerile difera in acest sens. Sunt apreciat pentru umorul meu, pentru dialect, sinceritate, felul de a ma exprima. Sunt multe aspecte...Unora le place un vers, ca sunt putine refrene si multa poveste, ca se regasesc in cantece, altii regreta ca nu au avut o asemenea copilarie. N-as putea spune ca exista o parere generala, pentru ca publicul meu nu este unul uniform. Am vazut si aici la Galati acelasi lucru: au fost in sala oameni de toate varstele.
    - Crezi ca melodiile tale vor ajunge in topurile europene asa cum au ajuns compatriotii tai de la O-zone?
    - Nu cred. Muzica mea e diferita. O-zone a ajuns sus pentru ca oamenii nu aveau nevoie sa inteleaga ce cantau ei. Eu ma gandesc ca daca lumea nu-mi intelege mesajul, povestea n-are nici o sansa. Si, in al doilea rand, muzica mea nu este dansanta, comerciala, oamenii trebuie sa fie atenti la versuri, sa le asculte. Piesele mele sunt pentru altfel de oameni... Eu cant cu sufletul. Nu ca nu mi-as dori sa fiu in top, nu cred ca exista cantaret pe lumea asta care sa nu-si doreasca acest lucru, dar...
    - Ti-ai construit succesul sau acesta a venit de la sine?
    - Cand am scris piesele nu m-am gandit la succes. Eu le-am scris pentru baietii din satul meu si voiam sa le cant la un pahar de vorba. Voiam ca fiecare sa se regaseasca in ele. Si ma gandeam ca daca as putea da culoare copilariei printr-un vers, as reusi sa fac un lucru minunat. Cand am vazut ca atat de mult le place baietilor, am inceput sa muncesc mai mult si mai mult. Dar mereu la fel de sincer. Nu-mi permiteam sa scriu decat ce-a fost, pentru ca oamenii din sat ma cunoasteau bine. Cand a vazut cat succes am, fratele meu, care lucra la o casa de discuri, mi-a sugerat sa scot o caseta. Nu m-am gandit niciodata ca o sa am succes. Dupa ce-am aparut in Romania, la Kiss FM, Huidu si Gainusa au inceput sa ma promoveze si povestea a continuat.
    - Pe cand un album cu intamplarile din facultate?
    - Multi ma intreaba daca as scrie ceva din facultate. Nu prea ma incanta ideea. Eu am devenit student la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice in 2000 si nu prea aveam timp sa stau sa ma distrez cu studentii de 18, 19 ani, eram casatorit, aveam familie...
    - Nu te-ai gandit ca succesul tau se va diminua dupa ce te-ai indepartat de locurile copilariei tale?
    - Din acest motiv vreau sa ma intorc acasa. Sunt sase luni de cand am plecat din Moldova si n-am mai scris un vers. Imi pare insa bine ca oamenii de aici ma iubesc atat de mult. Dar imi trebuie liniste sa creez. Daca vreau sa mai scriu ceva trebuie sa ma intorc in Basarabia.
    - Ai scris si altceva in afara de textele melodiilor tale?
    - Vreau sa scriu o carte, "Amintiri din copilarie", fiindca e greu sa faci o poveste intr-o strofa. Toate trasnaile trebuie puse intr-o carte. Mie-mi pare rau ca de la Ion Creanga si-ale sale "Amintiri" nimeni n-a mai scris amintiri din copilarie, pentru ca fiecare are copilaria lui si are voie sa o scrie si sa o numeasca astfel. Consider ca pentru mine ar fi pacat sa nu scriu o asemenea carte. Si nu pot sa o intitulez "Amintiri din batranete". Copilaria atat e de frumoasa si de diferita...
    - Cu cine ai colabora, din Romania, la o melodie?
    - Cu Parazitii. Mi se pare ca muncesc la fel de mult ca si mine la fiecare vers.. Se face un joc de cuvinte foarte greu. Si eu, ascultand versurile Parazitilor, am reusit sa-i inteleg si sa cred ca muncesc la fel de mult ca mine. Daca maine n-as mai putea canta, as scrie versuri...
    - Am vazut ca ai plans la piesa "Visul" si stiu ca s-a intamplat acelasi lucru si la Bucuresti...
    - Da, "Visul" este scrisa in memoria tatalui meu. El mi-a fost in copilarie dusman cum si eu i-am fost. Ma batea cand faceam trasnai si abia pe urma am realizat ca si eu aveam o anumita vina. Relatia intre noi doi a fost foarte aspra.
    - Ai jucat in vreo piesa de teatru? Nu te atrage si aceasta meserie?
    - Am jucat. Insa ma gandesc ca actorii muncesc enorm si daca te ocupi de teatru trebuie sa faci numai acest lucru. Cred ca aceasta este cea mai grea meserie dintre toate. Actorul doarme, mananca pe scena, acolo este viata lui.
    - Ce planuri ai pentru fetita ta, Cleopatra?
    - Zilele acestea, ii voi cumpara cea mai mica chitara pe care o voi gasi. Pentru ca atunci cand eu cant "Eu beu", ea spune "putan cati putan" si ma ingana, mai rupe cate o coarda la chitara si cred ca s-ar putea sa-i placa muzica.

DIVERSE ARTICOLE - Viata Libera: Pavel Stratan, la Galati Eu cant cu - Articole din presa
DIVERSE ARTICOLE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 26.3KB


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#16
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Cantec made in Moldova

Pavel Stratan s-a nascut pe 11 noiembrie 1970 in localitatea Niscani, raion Calarasi din Republica Modova. Desi in 1977 a cantat prima data la chitara pe o scena, iar primele versuri le-a scris la 13 ani, abia in 2002 a lansat primul sau album. In Romania, Pavel Stratan a devenit cunoscut datorita Carcotasilor, Serban Huidu fiind cel care a inceput sa promoveze la radio piesele basarabeanului. FOLK SA FIE! Chiar daca nici la aceasta ora nu stie in ce gen muzical se incadreaza ceea ce canta, Pavel Stratan a inceput cu folkul. "Atunci cand eram mic si am pus mana pe chitara, eram indragostit de folk. Si folk am inceput sa cant." Basarabeanul are chiar si o teorie despre aparitia muzicii folk pe pamantul natal. "Probabil ca folkul a aparut in Moldova atunci cand cineva a simtit ca trebuie sa cante in acest stil, sa-si manifeste trairile punandu-le in niste versuri frumoase, emotionante si dandu-le o linie melodica aparte. In Moldova, folkul a aparut cu atat de mult timp in urma, cu cat este de vechi neamul nostru. Pentru ca moldovenii sunt foarte sensibili si foarte sufletisti." Tema predilecta? Dragostea. Si chiar daca se canta dragostea, Pavel Stratan spune ca, in trecut, unele piese ii deranjau pe "cei de sus". "Nimeni nu era fericit daca incepea sa se cante impotriva sistemului. Insa eu nu m-am confruntat cu cenzura. Asta pentru ca am inceput sa cant public intr-un moment in care clasa politica de la noi intrase pe un alt drum. Si cred ca nu am deranjat pe nimeni niciodata. Vedeti, eu cant despre copilarie, despre oameni, despre obiceiuri, despre iubirile adolescentine, fac ironie asupra bauturii si toate acestea nu cred ca afecteaza in vreun fel." CAntece Si cAntAreTi. Si Moldova a avut si are folkistii sai. Iuri Sadovnic, Licu Goncear, Silvia Grigore, sotii Teodorovici, Victor Buruiana. "Sunt unii dintre cei mai reprezentativi pentru noi, cei care au influentat cel mai mult miscarea folk din Moldova. Dar nu numai ei, si nu vreau sa supar pe nimeni daca nu fac si alte mentiuni." Printre piesele preferate de Stratan se numara "S-a deschis fereastra", cantata de Silvia Grigore, "Sfanta ni-i casa", a sotilor Ion si Aldea Teodorovici.

"Nimeni nu era fericit daca incepea sa cante impotriva sistemului. Insa eu nu m-am confruntat cu cenzura, pentru ca nu a existat nici un motiv. Asta pentru ca am inceput sa cant public mai mult intr-un moment in care clasa politica de la noi intrase pe un alt drum" - Pavel Stratan, cantautor

COPILARIA

Imi aduc aminte cand / Ii faceam la mata vant / Si zbura ca pasarea / Dar pica ca mazarea de picase jos / Si daca mata mai traia / Si daca mai putea mergea / Noi de codita moale / Legam conserve goale / Si tot era frumos, frumos... Mama mea, tatal meu / Nu ma bateti, nu-s de vina eu / Mata cred ca singura vrea / Sa se-nvete a zbura / Drept ca fratele jos / Trebuia s-o prinda, dar n-o fost / Si mata cand ne vede / Nici amu' nu-i vine-a crede / Ca ase ceva o fost. / Si mata cand ne vede / Nici amu' nu-i vine-a crede / Ca ase ceva o fost. Unde-s, Doamne, zilele / Cand ne scaldam cu canele / Cand el la suprafata vrea / Dar noi cu-o ata il mai tineam sub val / Si canele facea "bul-bul" / Dar noi radeam ca cei nebuni / Si printre apa verde vedeam ca nu se vede / Noi scoteam la mal, la mal. Mama mea, tatal meu / Nu ma bateti, nu-s de vina eu / Canele cred ca singur vrea / Sa invete a-nota / Drept ca fratele o vrut ca sa-l scoata / Cred ca n-o putut / Si canele cand ne vede / Nici amu' nu-i vine-a crede / Cata apa o baut. / Si canele cand ne vede / Nici amu' nu-i vine-a crede / Cata apa o baut

. Muzica/versuri/interpret: Pavel Stratan

  WWW.GEORGI.BLEU.RO


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#17
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
blog xxl:

Oameni  | Publicata de xxl       

Timidul cu muschi de otel si asul poeziei in maneca


Poti trece pe langa el fara a banui ce se ascunde sub haina neagra si lunga de scamator, trasa direct peste tricou, din manecile careia se ivesc doua brate puternice, mai degraba de muncitor decat de baladist. De baladist, pentru ca nu-i lipseste niciodata chitara si niciodata nu refuza invitatia la cantec. Barbatul acesta trecut de 34 de ani, mai mult tacut si cam nesigur in alegerea cuvintelor vine din Basarabia, acea patrie de dincolo de Prut, de care ne amintim doar ca de o ruda saraca, demna de atentia noastra 'second hand'.

Cantaret de ocazie, avand ca meserie poezia, Pavel Stratan vine dintr-o lume necunoscuta noua pana acum. Necunoscuta, dar banuita si in satele de dincoace de Prut. Numai cine a trecut pe acolo, poate confirma existenta acestei lumi, in care principalele valori sunt traiul de la o zi la alta si amagirile oferite de alcool.

Personaj principal al propiei sale copilarii, el da cu tifla precaritatii materiale, prezentand o lume idilica, in care este acompaniat de prietenii sai Zina, Ghita si Luluta. Principalele activitati sunt bautul vinului de primaie, jocul de seca, mersul la padure, asteptatul fetelor si intalnirile in beci la Mangu.

Relatia determinanta o are cu tatal lui, un fel de Moromete moldovean. Sentimentul este perceput acut, dar din pacate prea tarziu.

"Amintiri din copilarie" se vrea un episod autobiografic, dar este in fapt o incursiune in lumea satului moldovenesc de astazi

Ce sa mai vorbim! O lume fascinanta, versuri indraznete, o limba inedita, revelatia eternitatii si un stil care i-a facut pe unii sa-l asemuiasca cu cel al lui Francois Villon.

Asa ca, nu-l ocoliti pe 'timidul cu muschi de otel si asul poeziei in maneca'.




03.06.05 09:32:36


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
#18
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Postari: 10201
Jurnalul Naţional, 25.11.2004

Nota adumitriu: iată un exemplu că Nicu ştie să facă un interviu decent, indiferent cât de neinspirat ar fi reporterul!

"Nicu Alifantis: România este o ţară bogată. În vedete."
Jurnalul National: Sunteti cunoscut mai mult pentru muzica de teatru pe care o faceti. Va considerati si cantaret?
Nicu Alifantis: Nu stiu ce sa zic... Eu ma consider artist, prin ceea ce fac pe scena si in muzica, in general.
Mai incearca cineva sa faca muzica artistului Nicu Alifantis?
Nu cred ca este vorba despre concurenta. Au ramas destul de putini artisti din generatia mea, care mai au ceva de spus. De exemplu, Vintila sau Baniciu.
Din generatia tinerelor sperante, vreun canteret are aparitie interesanta?
Da. Pavel Stratan. De altfel, mi se pare ca este singurul.


_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."

 
   
Pagini:  1 2 3 4 ... 26  
Mergi la