|
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 10201
|
|
Hunedoreanul, 3 ian.2007:
3 Ianuarie 2007
Pe urmele lui Pavlik
Oana Buceag, Catalina Slujitoru
De cand a gustat succesul pe meleaguri romanesti, totul ii merge ca pe roate lui Pavel Stratan. La 36 de ani, are cam tot ce-si doreste un om: o cariera rodnica, o sotie iubitoare si o bomboana de fetita, talentata si cuminte foc. Cu toate acestea, dupa ce-i stai alaturi cateva minute, il poti creiona ca un tip posac, timid, aproape deloc obisnuit cu zambetul. Daca i-ai ascultat inainte albumele, ai putea sa juri ca e un alt om decat voiosul si guralivul din piesele sale. CLUJEANUL a reconstituit traseul lui Pavel - sau Pavlik, cum ii mai spun unii - Stratan, de la Niscani (Republica Moldova) la Bucuresti, cu toate bornele importante din cariera sa.
Satul Stratanilor
Niscaniul e plin de Stratani, de la primar pana la profesoarele de la scoala, de la Cota, prietenul din copilarie al artistului, pana la Balaban, alt tovaras de boroboate. Pavel, sau Pavlik, este insa unul, si asta poate sa va spuna pana si mucea cel mic al lui Ghita Banditu. Satul are peste 3.000 de case, doua scoli, o biserica si o discoteca. Magazine sunt mai multe, dar cel care merge cel mai bine este al lui Cota, unul dintre prietenii cei mai buni al lui Pavel. Rotofei, cu mustata, Cota isi aduce aminte cu placere de vremurile cand serile si le petrecea alaturi de Pavel, Vanea, Balaban, Mitea Fon, Ghita Banditu si altii la poarta lui Vasile Mangu.
Cel dintai rapsod al grupului a fost Costica Vrabiuta, care l-a invatat pe Vanea sa cante la chitara, iar de la Vanea a deprins si Pavel primele acorduri. Langa Mangu era casa lui Pavel, si de acolo se aprovizionau baietii. Cu o banca de jumari, un vin de Primae si o zdranganeala la chitara, prima parte a serii era pe terminate.
Seca
"La club deseara, cum se termina discoteca/ Fetele pleaca, raman baietii, sa joace seca./ Sub scari la club incepe jocul,/ Iar sponsor general in seara asta-i polobocul."
Pe Malai si pe Costea Mangu, doi dintre cei care participau la "seratele" in aer liber alaturi de Pavel, vinul i-a imbatranit mai tare decat timpul, chiar daca nu au depasit cu mult 40 de ani. In curtea plina de rable a lui Malai, cei doi repara de zor un camion, dar nu se dau in laturi sa explice ce si cum e cu seca. "La seca, se pun cartile pe masa. Se joaca de la doi la sapte oameni. Eu deschid. Pun parale. Care castiga, da cartile", spune Mangu. Lui Malai ii plac toate cantecele, dar parca mai mult acela cu banii, ca-i despre el. "Taman acela cu seca". "Numa' fimeile m-o despartit de jocul asta. Ehe, cate nopti pierdute…", ofteaza si Cota.
Mana destinului
"Da' tata/ N-o vrut deodata sa ne bata/ Pan' o gasit sarma in lacata/ Si-n fundul beciului pe toti/ Si-am incercat sa nu incerc/ Si nu mi s-o primit deodata/ Curea tatei cat o incerc".
Oamenii din Niscani sunt convinsi ca, pentru Pavel, muzica a fost mana destinului. "Pai imi aduc aminte cand era mic si de-abia isi tara chicioarele. Tara dupa el in tarna o chitara veche", se baga in vorba nea Ion Bocsa, fostul gropar al satului. Si mai are o amintire Bocsa, mai cruda, dar pe care o gaseste hazoasa: "Nu stiu ce facuse Pavel, ca a venit acasa taica-sau, de la treaba, si i-o zas: <Vino-ncoace la bataie. Mananci zece curele>. Si Paval, in sinea lui, a numarat. Si la a zecea, a strigat odata de a rasunat toata mahalaua: <Stai!>. Ii era frica sa nu cumva sa primeasca o curea in plus".
Gulica
"Odata i-a placut lu' Liza de-un barbat,/ Barbatu' Ghita, da, da' Ghita-i insurat/ De ciuda Liza bea pahar dupa pahar/ Ulcioru-i gol, da' ea cu vin il umple iar."
Ghita Banditu a fost o figura, odinioara, cel mai rau de seca si cel mai aprig fan al vinului de Primae, din beciul lui Pavel. Si fetele il iubeau, mai ales Liza, iar barbatii ii mai poarta si acum respectul de odinioara. "Paval era baiet simplu, nu era fudul. Tin minte cum ma duceam la el, la doua noaptea, si-l trezeam: <Paulica, hai sa jucam>. Si el se scula si jucam seca pana-n zori", rememoreaza Ghita.
Ca majoritatea prietenilor, Ghita nu a lipsit de la cele doua concerte pe care le-a avut Stratan la Chisinau. "Vad ca s-a ridicat tare". O singura dorinta are insa fostul tovaras de seca: "Sa faca un cantec si despre Gulica".
Povestea Gulicai o stie tot satul. "Paval avea o gaina, Gulica, care se tinea toata ziua dupa el. Unde era Paval, era si Gulica. O striga si ea venea repede la el, se urca pe umar si facea: <Crrr... Crrr....>. Ei, Vanea tocmai venise din armata. Si-ntr-o sara vrea sa mearga la o padruga (prietena - n.r). Da' la padruga nu te duci cu mana goala, ci cu o gaina. Si taman pe Gulica a luat-o. Dimineata, cand s-o trezat Paval, gaina nu mai era".
Mama Polixenia
Pavel mai are un frate si o sora mai mari, Nelu-Vanea si Liusea, ambii stabiliti la Chisinau. Tatal, care apare in multe dintre cantecele sale, era tractorist si a murit in 1992, intr-un accident, iar mama traieste si acum in vechea casa batraneasca. La 61 de ani, Polixenia Stratan arata bine si pastreaza pe chip un aer blajin, de bunica fericita. Si cum sa nu fie fericita cand "Cleopatra e o minune dumnezeiasca". Chiar daca are diabet si alte boli pe care le insiruie grabit, are destula putere cat sa tina casa si hectarul de pamant. Singurul semn ca fiul sau castiga sute de mii de euro, ca a ajuns prosper, este gardul nou, din lemn. In rest totul a ramas la fel, si casa cu cinci camarute, si zugraveala cu doi cerbi si o floare in mijloc, si beciul care adaposteste poloboacele si borcanele cu carne. A fost 25 de ani vanzatoare in sat. Isi aduce aminte de prima chitara pe care i-a luat-o lui Pavel, de la Chisinau, pe cand acesta avea 14 ani. Polixenia a lucrat mult si nu statea toata ziua cu copiii, insa nu a uitat de boroboatele facute in lipsa ei. "Au facut din doage de butoi schiuri si au taiat cojocul lui taica-sau sa-si faca manusi". Recunoaste ca fostul ei sot nu era de acord cu "zdranganeala" lui Pavel. "El voia ca baietu' sa se faca tractorist, ca si dansul".
Fratii cantareti
Si Nelu, si Liusea, fratii lui Pavel, locuiesc la Chisinau. Liusea (40 de ani) are un stand cu CD-uri si casete intr-un magazin de articole sportive din centrul orasului. Intamplator sau nu, a ajuns sa vanda chiar albumele celor doi frati ai sai, dar si ale nepoatei Cleo.
Liusea e in cap de admiratie pentru succesul lui Pavel si al Cleopatrei. "Cand vorbesc cu ea, ma minunez, pentru ca ea chiar judeca precum un om matur. E atata sens in tot ce spune, atata desteptaciune...".
Chiar daca are cu cinci ani mai mult decat Pavel si este si el cantaret, Nelu nu a cunoscut succesul fratelui. Are insa o explicatie: "Pavel mai cu silinta s-a aplecat peste chitara. Eu m-am luat mai mult cu fetisoarele, mai cu una, mai cu alta...". In Chisinau, insa, Nelu are o importanta casa de discuri, Trimedial Music, si a scos un album care, spune el, contine numai megahituri. De altfel, la Trimedial si-a scos Pavel cele trei albume in 2002 si a vandut, fara reclama, 50.000 de bucati. Melodiile lui Nelu nu au fost acceptate de casele de discuri in Romania "pentru ca nu-s in slang moldovenesc, nu se aseamana cu ale lui Pavel, is lirice".
Bataie profilactica
Nelu nu-i invidios ca fratele mai mic a dat lovitura in Romania. "Noi am fost uniti de mici. Acum eu sunt primul care-i asculta cantecele si imi cere parerea." Nelu sau Vanea, cum ii zic cei din sat, crede ca gasca se aduna in jurul lor pentru ca erau darnici si "totul era gustos la noi".
Distractiile se plateau insa de fiecare data. "Am dat foc si la fan, am inecat si cainele, am taiat si cojocul. Tata insa ne batea profilactic, fara obida. Cand venea acasa, vedea ce am facut si ne spunea ca o sa ne bata. Si nu se grabea, isi facea treburile in gospodarie, statea la masa, se spala, si treceau si trei ore pana sa scoata cureaua".
Acum, toti din Niscani se ingramadesc sa se laude cu Pavel al lor. Copilul care odinioara tara dupa el o chitara fara corzi, in colbul de pe drum, sau flacaul care juca seca, se imbata cu vin de Primae si "ametea" fetele cu cantecele patetice. Pana si fratii sai par coplesiti de notorietatea la care a ajuns Pavlic, cel care manca bataie de la tata mai abitir, fiind mezinul, iar despre Cleopatra cred, fara discutie, ca asa un copil nu mai exista in toata lumea.
Cariera
Pavel Stratan s-a nascut pe 11 noiembrie 1970, in localitatea Niscani, raionul Calarasi din Republica Moldova. A absolvit Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice.
*1977 - a cantat prima oara la chitara pe o scena, la scoala. Era in clasa I;
* 1983 - a compus primele versuri;
* 1996 - a avut o prima experienta scenica in calitate de scamator;
* 2002 - a lansat, in Republica Moldova, primul album, "Amintiri din copilarie" ;
* 2004 - s-a lansat pe piata din Romania. Scoate al doilea volum din "Amintiri din copilarie";
* 2005 - a scos pe piata "Amintiri din copilarie" volumul 3;
* 2006 - apare primul album al fiicei sale, Cleopatra - "La varsta de trei ani".
Amintiri din mahala
"In satul nostru/ Cum trece postul/ Mai is straini si de ai nostri/ In mahala la noi s-aduna la un loc..." - cu aceste versuri si-a inceput Stratan depanarea "Amintirilor din copilarie". "Era o zi onomastica, iar piesa a avut un succes mare la public in seara aceea, a fost fredonata de foarte multe ori", isi aminteste Pavel. Se intampla la Chisinau, in 2000, exact in seara in care - "cum s-au brodit lucrurile..." - a cunoscut-o pe Rodica, sotia sa. Au urmat doi ani si jumatate de "munca grea", pana a terminat de compus primul album. Si, surpriza de proportii: in numai cateva luni, a reusit sa vanda 50.000 de casete. Iar asta in conditii vitrege, fara niciun fel de promovare. "La radio si televiziuni mi se reprosa ca promovez atat subcultura, din cauza ca interpretam in limba moldoveneasca de la tara, cat si consumul de alcool. Insa eu aduc bautura in piesele mele doar pentru ironie", explica Pavel impactul pe care l-a avut albumul "Amintiri din copilarie" dincolo de Prut.
In topuri, dupa doar o luna
Muzica lui Stratan a ajuns in Romania prin "carcotasii" Huidu si Gainusa. Dupa ce casele de discuri au inceput sa se intrebe cine e artistul, prin primavara lui 2004, acesta si-a luat chitara in spate si a calcat pentru prima data pe pamant romanesc. O luna i-a fost de-ajuns sa ajunga in topuri. Prima lovitura, "Eu beu...", a fost urmata imediat de o alta, la fel de apreciata: "M-am nascut de ziua mea".
"O voi incuraja"
Despre Cleopatra, talentata sa fetita, Pavel Stratan povesteste cu oarecare sfiala. Ocoleste diplomatic tema viitorului in muzica al copilei, dar vorbeste cu pasiune de alte talente pe care le are micuta sa: desenul, povestile, scrisul si cititul... "O voi incuraja sa apuce drumul care ii place cel mai mult. Nu ii inteleg pe parintii care nu vor sa-si vada copiii imbratisand aceeasi cariera ca si ei. Inseamna ca ei insisi nu-si respecta munca", considera Pavel.
Un Ghita de 10.000 de euro
Fiica lui Pavel, Cleopatra, este, oficial, cea mai "scumpa" artista din Romania. Recordul de onorariu al micutei de 4 ani a fost stabilit in ziua de Craciun, cand fetita a fredonat, la Piatra-Neamt, la concertul organizat de municipalitate, o singura piesa - "Ghita" - si a primit de la organizatori 10.000 de euro. Banii au fost donati de familia Stratan unor nevoiasi prezentati la emisiunea "Daruiesti si castigi", de la PRO TV.
Cleopatra a debutat oficial in muzica la varsta de 3 ani si jumatate, odata cu lansarea videoclipului piesei "Ghita". Pe 20 august si-a lansat si primul album, "La varsta de trei ani". Succesul a venit imediat, iar in aceasta iarna, fetita a primit de la casa de discuri Cat Music triplul disc de diamant, pentru vanzari de peste 150.000 de exemplare din albumul sau de debut.
9.4KB
_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
|
|
. �Du-du�, prima piesa din album este o continuare la alt nivel a lui �Eu beu�, ironica si cu sanse mari sa ajunga hit: �Ori c-am baut peste masura/ ori poate n-am baut de-ajuns�. Glumet este cantautorul si in piesa 2, �Armata�, unde aceeasi �bautura� este leitmotiv - dar alcoolul este doar un pretext tematic la Stratan pentru lucruri mult mai profunde, iar umorul sau are mereu ceva trist, ca al clovnilor ori menestrelilor. �Tatal meu� (piesa 3) se leaga de piesa 6, �Mama� - si, cum bine spune folkistul, de parinti mai intai ii era frica, apoi i-a fost rusine iar acum ii este doar dor. Sunt anumite stari in viata pe care le percepem tardiv, le intelegem cand cumva e prea tarziu - �fericirea� (piesa 4) e una dintre ele: �atat de putin ne trebuie pentru o fericire noua, da� cat de mult ne trebu� sa-ntelegem asa lucru sfant!�. O amintire tragicomica din copilarie este despre furtul banilor tatei (piesa 5), alta despre �spargerea� vinului din beci (�Vasile, toarna� - piesa 7), ori despre prima zi de scoala. Tot tatal �nervos� este personajul din �Cureaua� - piesa 10 - cand fiul se intoarce acasa beat. O piesa mai �erotica� este �Liza� (9), cu un hatru inceput a la Toparceanu: �Odata i-a placut lu� Liza de-un barbat. Barbatu-i Ghita. Da. Da� Ghita-i insurat�. De la calcatul stramb al fetei pana la maritatul alteia in sat e un pas: �Canta, lautare, tare� ar fi refrenul preferat al celor care-si petrec viata intre camp si carciuma, celebrand atat Marea Trecere cat si Nunta (piesa 11, si ea un potential hit!). Ultima melodie din acest album al unui Creanga postmodern, este si cea mai filosofica (desi in fiecare piesa exista samburi de intelepciune populara): �Traim azi prima zi din restul vietii noastre� poate insemna si un nou inceput. Dupa ce pare ca a epuizat registrul in aceste trei albume unde maturul se joaca de-a copilaria, il asteptam pe Pavel Stratan cu unul al maturitatii sale depline artistice (similar cu ceea ce a venit in 2005 Chilian prin �Poruncile� sale). Pana atunci, merita sa ascultati acest VOLUM 3 al unor basme cu sare si piper, care farmeca in concert sali pline. Stratan are deja publicul lui si e normal pentru ca este un ARTIST ce a simtit ca �in viata nu sunt lucruri de care trebuie sa te temi ci lucruri pe care trebuie sa le intelegi�.
, se abtin!)
..)
