04 Ianuarie 2007 de Oana BUGEAG Click pentru a mari IESEANUL a pornit pe urmele copilariei lui Pavel Stratan, a prietenilor care l-au inspirat, a beciului in care se intamplau betii si a celui mai popular joc de carti, seca. Toate s-au intamplat odinioara, intr-un sat de peste Prut din raionul Calarasi, unde oamenii vorbesc o romaneasca greoaie, intesata de cuvinte rusesti. "Asta-i slangul moldovenesc" spune Nelu, fratele lui Pavel, si slangul asta a contribuit din plin la succesul basarabeanului.
(Voi scrie fiecare parte a articolului separat, pentru a putea atase toate pozele!:hi
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 8.3KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
Niscaniul e plin de Stratani, de la primar, pana la profesoarele de la scoala, de la Cota, fostul prieten din copilarie pana la Balaban, alt tovaras de boroboate. Pavel, sau Pavlic este insa unul, si asta poate sa va spuna pana si mucea cel mic al lui Ghita Banditu. Satul are peste 3.000 de case, doua scoli, o biserica si o discoteca. Magazine sunt mai multe, dar cel care merge cel mai bine este al lui Cota, unul dintre prietenii cei mai buni al lui Pavel. Rotofei, cu mustata, Cota isi aduce aminte cu placere de vremurile cand serile si le petrecea alaturi de Pavel, Vanea, Balaban, Mitea Fon, Ghita Banditu si altii la poarta lui Vasile Mangu.
Primul rapsod al grupului a fost Costica Vrabiuta, care l-a invatat pe Vanea sa cante la chitara, iar de la Vanea a deprins si Pavel primele acorduri. Langa Mangu era casa lui Pavel, si de acolo se aprovizionau baietii. Cu o banca de jumeri, un vin de Primae si o zdranganeala la chitara, prima parte a serii era pe terminate.
Fostul "baiet" din Niscani, azi unul dintre cei mai bogati muzicieni romani
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 8.4KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
"La club deseara, cum se termina discoteca, /Fetele pleaca, raman baietii, sa joace seca./ Sub scari la club incepe jocul,/ Iar sponsor general in seara asta-i polobocul"
Pe Malai si pe Costea Mangu, doi dintre cei care participau la "seratele" in aer liber alaturi de Pavel, vinul, mai mult decat timpul, i-a imbatranit mai tare, chiar daca nu au depasit cu mult 40 de ani. In curtea plina de rable a lui Malai, cei doi repara de zor un camion, dar nu se dau in laturi de la o demonstratie cu seca. "E ca un poker?", intrebam. "Poker? N-am auzit de asa un joc de carti. Nu, nu cred ca exista, eu stiu tati jocurile cu carti. Ai auzit bre de poker? Nttt. Poate pocher". "Era frumos, ne adunam toti, baieti si fete. Era una, Tania a lui Gradinaru, care ne chizduia, era fasneata, vorbareata tare. Asa cum spune el in cantice, exact asa s-a petrecut". Distractia principala era insa seca. "La seca, se pun cartile pe masa. Se joaca de la doi la sapte oameni. Eu deschid. Pun parale. Care castiga, da cartile" explica Mangu. Lui Malai ii plac toate cantecele, dar mai mult despre acela cu banii, ca-i despre el. "Taman acela cu seca". "Numa' fimeile m-o despartit de jocul asta. Ehe, cate nopti pierdute…", ofteaza si Cota.
Ghita, barbat frumos pe vremuri dar pe care "jinu'" l-o imbatranit
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 6.8KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
"Da' tata/ N-o vrut deodata sa ne bata/ Pan' o gasit sarma in lacata/ Si-n fundul beciului pe toti/ Si-am incercat sa nu incerc/ Si nu mi s-o primit deodata/ Curea tatei cat o incerc". Is convinsi ca pentru Pavel muzica a fost mana destinului. "Pai imi aduc aminte cand era mic si de-abia isi tara chicioarele. Tara dupa el in tarna o chitara veche", se baga in vorba nea Ion Bocsa, fostul gropar al satului. Si mai are o amintire Bocsa, mai cruda, dar pe care o gaseste hazoasa. "Nu stiu ce facuse Pavel, ca a venit acasa taic-sau, de la treaba, si i-o zas: <Vino-ncoace la bataie. Mananci zece curele>. Si Paval, in sinea lui, a numarat. Si la a zecea, a strigat odata de a rasunat toata mahalaua: <Stai!>. Ii era frica sa nu cumva sa primeasca o curea in plus".
Cota, Mangu si Malai joaca seca ca-n vremurile bune
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 7.7KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
"Odata i-a placut lu' Liza de-un barbat,/ Barbatu' Ghita, da, da' Ghita-i insurat/ De ciuda Liza bea pahar dupa pahar/ Ulcioru-i gol, da' ea cu vin il umple iar" Ghita Banditu a fost o figura, odinioara, cel mai rau de seca si cel mai aprig fan al vinului de Primae din beciul lui Paval. Si fetele il iubeau, mai ales Liza, iar barbatii ii mai poarta si acum respectul de odinioara. Chiar daca in curte cei doi plozi ai sai de pana-n patru ani alearga fara papuci, cu hamletii cazuti pe vine, iar "babusca", mama lui Ghita, ranjeste auriu in timp ce le striga: "Hai, canta. Cleopatra, te-astept diseara la portita/ Numa nu veni cu mana/ Ci c-o gaina-n subsuoara!". Dupa trei drumuri sa-l trezeasca pe Ghita, acesta isi face aparitia triumfal si, mahmur, aprinde o tigara. "Paval era baiet simplu, nu era fudul. Tin minte cum ma duceam la el, la doua noaptea si-l trezeam: "Paulica, hai sa jucam. Si el se scula si jucam seca pana-n zori".
Mama Polixenia in beciul copilariei lui Pavel
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 7KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
"Canta cucu in padure eu ii zvarl dolari/ Lu' Luluta-i cata mure Ghita prin tufari/ Zina umbla cu pacalul vrea sa-l vada plin/ Eu ma duc sa caut calu' si ma-ntorc cu jin"
Ca majoritatea prietenilor, nici Ghita nu a lipsit de la cele doua concerte pe care le-a avut Stratan la Chisinau. "Vad ca s-a ridicat tare". O singura dorinta are insa fostul tovaras de seca: "Sa faca un cantec si despre Gulica".
Povestea Gulicai o stie tot satul, si chiar are mai multe variante, dar pe cea adevarata o stie doar Banditu, care a fost personaj secundar. "Paval avea o gaina, Gulica, care se tinea toata ziua dupa el. Unde era Paval, era si Gulica. O striga si ea venea repede la el, se urca pe umar si facea: <Crrr... Crrr....>. Ei, Vanea tocmai venise din armata. Si-ntr-o sara vrea sa mearga la o padruga (prietena, n.r). Da' la padruga nu te duci cu mana goala, ci cu o gaina. Si taman pe Gulica a luat-o. Dimineata, cand s-o trezat Paval, gaina nu mai era".
Despre fetele din cantece, Banditu ranjeste smechereste. "Baietii au ramas, da ele s-au maritat si au plecat". Zina, Clara, Lida, Lealea, Nina, Raia, Maria, Luluta, Liza, tanti Nina si tanti Zina, Veronica, Lili exista, a marturisit Stratan, dar nu cu aceste nume.
Liusea, sora mai mare, vinde CD-urile fratilor
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 7.2KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
Pavel mai are un frate si o sora mai mari, Nelu-Vanea si Liusea, ambii stabiliti la Chisinau. Tatal, care apare in multe dintre cantecele sale, era tractorist si a murit in 1992, intr-un accident, iar mama traieste si acum in vechea casa batraneasca. La 61 de ani, Polixenia Stratan arata bine si pastreaza, pe chip, un aer blajin, de bunica fericita. Si cum sa nu fie fericita cand "Cleopatra e o minune dumnezeiasca". Chiar daca are diabet si alte boli pe care le insiruie grabit, are destula putere cat sa tina casa si hectarul de pamant. Singurul semn ca fiul sau castiga sute de mii de euro, ca a ajuns om prosper, este gardul nou, din lemn. In rest totul a ramas la fel, si casa cu cinci camerute, si zugraveala cu doi cerbi si o floare in mijloc, si beciul care adaposteste poloboacele si borcanele cu carne. A fost 25 de ani vanzatoare in sat, a crescut trei copii si de zece ani a ramas vaduva dar "acum mi-am gasit si eu un pui de om, al doilea sot. E nacealnik pe gaz".
Fratele Nelu e producator muzical la Chisinau
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 7.3KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
Isi aduce aminte de prima chitara pe care i-a luat-o lui Pavel, de la Chisinau, pe cand acesta avea 14 ani. "Vanea avea deja un acordeon". Polixenia a lucrat mult si nu statea toata ziua cu copiii, insa nu a uitat de boroboatele facute in lipsa-i. "Au facut din doage de butoi schiuri si au taiat cojocul lui taica-sau sa-si faca manusi". Cat despre "hotiile" baietilor, mamei nu i se par, cel putin acum, atat de grave. "La noi beciul nu era niciodata inchis. Taiam in fiecare an cate doi porci, rate, gaste, curci si puneam carnea in banci. Era plin de butoaie cu vin si borcane de cate 1 kg. Nu stateam sa fac socoteala".
Recunoaste ca fostul sot nu era de acord cu "zdranganeala" lui Pavel. "El voia ca baietu' sa se faca tractorist, ca si dansul". Tatal lui Pavel a murit in 1992 intr-o "avarie" de tractor.
Fratii Stratan
Si Nelu, si Liusea, fratii lui Pavel, locuiesc la Chisinau. Liusea are 40 de ani si are un stand cu CD-uri si casete intr-un magazin de articole sportive din centrul orasului. Intamplator sau nu, a ajuns sa vanda chiar albumele celor doi frati, dar si a nepoatei Cleo.
Liusea e in cap de admiratie pentru succesul lui Pavel si a nepotelei Cleopatra. "Cand vorbesc cu ea ma minunez, pentru ca ea chiar judeca ca un om matur. E atata sens in tot ce spune, atata desteptaciune...".
Chiar daca are cu cinci ani mai mult decat Pavel si este si el cantaret, Nelu nu a cunoscut succesul fratelui. Are insa o explicatie: "Pavel mai cu silinta s-a aplecat peste chitara. Eu m-am luat mai mult cu fetisoarele, mai cu una, mai cu alta...". In Chisinau, insa, Nelu are o importanta casa de discuri, Trimedial Music si a scos un album care, spune el, contine numai megahituri. De altfel la Trimedial si-a scos Pavel cele trei albume in 2002 si a vandut, fara reclama, 50.000 de bucati. Melodiile lui Nelu nu au fost acceptate de casele de discuri in Romania "pentru ca nu-s in slang moldovenesc, nu se aseamana cu ale lui Pavel, is lirice"
Bataie profilactica
Nelu nu-i invidios ca fratele mai mic a dat lovitura in Romania. "Noi am fost uniti de mici. Acum eu sunt primul care-i asculta cantecele si imi cere parerea". Nelu sau Vanea, cum ii zic cei din sat, crede ca gasca se aduna in jurul lor pentru ca erau darnici si "totul era gustos la noi".
Distractiile se plateau insa de fiecare data. "Am dat foc si la fan, am inecat si cainele, am taiat si cojocul. Tata insa ne batea profilactic, fara obida. Cand venea acasa vedea ce am facut si ne spunea ca o sa ne bata. Si nu se grabea, isi facea treburile in gospodarie, statea la masa, se spala, si treceau si trei ore pana sa scoata cureaua". Acum toti din Niscani se ingramadesc sa se laude cu Pavel al lor. Copilul care odinioara tara dupa el o chitara fara corzi, in colbul de pe drum, sau flacaul care juca seca, se imbata cu vin de Primae si "ametea" fetele cu cantecele patetice. Pana si fratii sai par coplesiti de notorietatea la care a ajuns Pavlic, cel care manca bataie de la tata mai abitir, fiind mezinul, iar despre Cleopatra cred, fara discutie, ca asa un copil nu mai exista in toata lumea.
"Pavel nu lasa niciodata chitara din spate, era cel mai bun la muzica din clasa. Era destept si avea o capacitate creatoare... El s-a afirmat si ca magician, la serbari tot timpul facea cate o scamatorie",
Elena Stratan, profesoara de istorie din Niscani
"Paval este oleaca mai sus ca noi, da-i om. E om popular. Iar vin numa gusta, acum, da-n cantecele lui be prea mult",
Costea Mangu, consatean cu Pavel Stratan
"Paval n-o uitat de prieteni, chiar daca amu are slava",
Cota, prieten din copilarie al cantaretului
"Pavel Stratan a fost gustat pentru ca genul asta de muzica nu era pe piata romaneasca. El canta, practic, muzica folk ruseasca, cu versuri moldovenesti. Succesul s-a datorat producatorului Dan Popi, care a mirosit ca astfel de gen va prinde in Romania. Peste cinci ani vocea asta nu va mai spune nimic",
Costi Biolan, impresar
Cariera
Pavel Stratan s-a nascut pe 11 noiembrie 1970, in localitatea Niscani, raionul Calarasi din Republica Moldova. A absolvit Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice.
1977 - a cantat prima oara la chitara pe o scena, la scoala. Era in clasa I
1983 - a compus primele versuri
1996 - a avut o prima experienta scenica in calitate de scamator
2002 - a lansat, in Republica Moldova, primul album, "Amintiri din copilarie"
2004 - s-a lansat pe piata din Romania. Lanseaza al doilea volum din "Amintiri din copilarie"
2005 - a scos pe piata "Amintiri din copilarie", volumul 3
2006 - apare pe piata primul album al fiicei sale, Cleopatra - "La varsta de trei ani".
Afacerea Stratan
De cand se afla in Romania, Pavel Stratan a sustinut aproximativ 400 de cantari: cateva concerte si sute de recitaluri. Daca e sa dam crezare vocilor din show-biz care spun ca artistul basarabean primeste circa 2.000 de euro pentru fiecare aparitie "muzicala", rezulta ca numai din recitaluri i-au intrat in buzunar intre 500.000 si 800.000 de euro.
Mai adaugam la venituri si pe cele obtinute din vanzarea albumelor, 300.000 de exemplare pana acum, vanzari care i-au adus artistului si casei de discuri cel putin 1 milion de euro. Daca scadem din toata aceasta suma procentele care merg spre casa de discuri, impresari si manageri, precum si impozitele, e clar: muzica i-a adus artistului basarabean cateva sute de mii de euro in conturi, in numai cativa ani. Adunand si banii din concerte, se ajunge la cel putin 1 milion de euro.
Fara sa mai punem veniturile noii vedete a familiei Cleopatra, care a vandut albume de 300.000 de euro si a ajuns sa castige 10.000 de euro la o singura aparitie doar pentru a canta melodia "Ghita".
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
De cand a gustat succesul pe meleaguri romanesti, totul ii merge ca pe roate
lui Pavel Stratan. La 36 de ani, are cam tot ce-si doreste un om: o cariera
rodnica, o sotie iubitoare si o bomboana de fetita, talentata si cuminte foc.
Cu toate acestea, dupa ce-i stai alaturi cateva minute il poti creiona ca un tip posac, timid, aproape deloc obisnuit cu zambetul. Daca i-ai ascultat inainte albumele, ai putea sa juri ca e un alt om decat voiosul si guralivul din piesele sale... IESEANUL a reconstituit traseul lui Pavel Stratan, de la Niscani (R. Moldova) la Bucuresti, cu toate bornele importante din cariera sa.
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 13.4KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
"In satul nostru/ Cum trece postul/ Mai is straini si de ai nostri/ In mahala la
noi s-aduna la un loc..." - cu aceste versuri si-a inceput tanarul basarabean
depanarea amintirilor din copilarie. "Era o zi onomastica, iar piesa a avut un succes mare la public in seara aceea, a fost fredonata de foarte multe ori", isi aminteste Pavel. Se intampla in Chisinau, in 2000, exact in seara in care - "cum s-au brodit lucrurile..." - a cunoscut-o pe Rodica, sotia sa.
Au urmat doi ani si jumatate de "munca grea" pana a terminat de compus
primul album. Si, surpriza de proportii: in numai cateva luni a reusit sa vanda
50.000 de casete. Iar asta in conditii foarte vitrege, fara nici un fel de
promovare. "La radio si televiziuni mi se reprosa ca promovez atat subcultura,
din cauza ca interpretam in limba moldoveneasca de la tara, cat si consumul
de alcool. Insa, eu aduc bautura in piesele mele doar pentru ironie", explica
Pavel impactul pe care l-au avut "Amintirile din copilarie", dincolo de Prut.
Iubit de "fratii" romani
Muzica sa a ajuns si dincoace de Prut, prin Carcotasii Huidu si Gainusa. Urmatorul pas: casele de discuri au inceput sa se intrebe cine-i artistul care canta asa melodios in grai "moldovinesc" si, prin primavara lui 2004, Pavel Stratan si-a luat chitara in spate si a calcat prima data pe pamant romanesc, la solicitarea romanilor. O luna i-a fost de-ajuns sa ajunga in topuri si pe buzele romanilor. Prima lovitura, "Eu beu..." a fost urmata imediat de alta, la fel de apreciata, "M-am nascut de ziua mea".
Acum lucreaza la al patrulea album si pregateste chiar si un volum de proza.
In aproape trei ani de "cantari" in Romania, a adunat peste 400 de recitaluri si
mai bine de 300.000 de albume vandute, dar si lansarea pe piata a
fenomenului Cleopatra.
Fenomenul Cleo
Despre Cleopatra, talentata sa fetita, Pavel vorbeste cu oarecare sfiala. S-o fi temand, probabil, de interpretarile deloc prietenoase ale celor care il acuza in gura mare ca-si oboseste copilul pe scena si ca-i fura copilaria, dar bucuria din ochi ii "tradeaza" pe loc iubirea pentru mogaldeata care canta despre Ghita. Taticul ocoleste diplomatic tema viitorului in muzica al Cleopatrei, dar vorbeste cu pasiune de alte talente pe care le are micuta sa: desenul, povestile, scrisul si cititul..."O voi incuraja sa apuce drumul care ii place cel mai mult. Nu ii inteleg pe parintii care nu vor sa-si vada copiii imbratisand aceeasi cariera ca si ei. Inseamna ca ei insisi nu-si respecta munca", explica Pavel Stratan.
Pana cand va ajunge mare sa-si hotarasca singura cariera, Cleopatra cutreiera acum tara in lung si-n lat popularizandu-si albumul sau de debut.
Un Ghita de 10.000 de euro
Cleopatra este, oficial, cea mai "scumpa" artista din Romania. Recordul de onorariu al micutei de 4 ani a fost stabilit in ziua de Craciun, cand fetita a fredonat la Piatra-Neamt, la concertul organizat de municipalitate, o singura piesa - Ghita, si a primit de la organizatori 10.000 de euro. Banii primiti de la primarul Gheorghe Stefan au fost donati de familia Stratan unor nevoiasi prezentati la emisiunea "Daruiesti si castigi" de la Pro TV. Cleopatra a debutat oficial in muzica la varsta de 3 ani si jumatate, o data cu lansarea videoclipului piesei "Ghita". Pe 20 august si-a lansat si primul album, "La varsta de trei ani". Succesul a venit imediat, iar in aceasta iarna Cleopatra a primit de la casa de discuri Cat Music triplul disc de diamant, pentru vanzari de peste 150.000 de exemplare din albumul sau de debut.
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 12.6KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
04 Ianuarie 2007 de Oana Bugeag, Catalina Slujitoru Click pentru a mari
La Nişcani, raionul Călăraşi, toate personajele din cântecele lui Pavel Stratan există în realitate. BIHOREANUL i-a găsit pe Ghiţă, Mangu, Malâi, Zina, Clara, Lida, Nina, Raia şi mulţi alţii...
După ce-i stai alături câteva minute îl poţi creiona ca un tip posac, timid, deloc obişnuit cu zâmbetul. Ai putea să juri că e cu totul altul decât voiosul şi guralivul din piesele sale. Şi totuşi, e un om fericit. De când a gustat succesul pe meleaguri româneşti, lui Pavel Stratan îi merge ca pe roate. La 36 de ani, are tot ce şi-ar putea dori: o carieră rodnică, o soţie iubitoare şi o bomboană de fetiţă, talentată şi cuminte foc.
Amintiri din mahala
"În satul nostru/ Cum trece postul/ Mai îs străini şi de ai noştri/ În mahala la noi s-adună la un loc...".
Cu aceste versuri şi-a început tânărul basarabean depănarea amintirilor din copilărie. "Era o zi onomastică, iar piesa a avut un succes mare la public în seara aceea, a fost fredonată de foarte multe ori". Se întâmpla în Chişinău, în 2000, exact în seara în care - "cum s-au brodit lucrurile..." - a cunoscut-o pe Rodica, soţia sa.
Au urmat doi ani şi jumătate de "muncă grea" la primul album, "Amintirile din copilărie". Şi, surpriză de proporţii: în numai câteva luni a reuşit să vândă 50.000 de casete! Iar asta fără niciun fel de promovare. "La radio şi televiziuni mi se reproşa că promovez atât subcultura, din cauză că interpretam în limba moldovenească de la ţară, cât şi consumul de alcool. Însă, eu aduc băutura în piesele mele doar pentru ironie", explică Pavel. Click pentru a mari Pavel Stratan, fostul "băiet" din Nişcani, este azi unul dintre cei mai bogaţi muzicieni români, iar fetiţa lui, Cleo, a obţinut, în doar câteva luni, un uriaş succes la public
Iubit de "fraţii" român
Muzica sa a ajuns dincoace de Prut prin "cârcotaşii" Huidu şi Găinuşă. Casele de discuri au început să se întrebe cine-i artistul care cântă aşa melodios în grai "moldovinesc" şi, în primăvara lui 2004, Pavel şi-a luat chitara în spate şi a călcat prima dată pe pământ românesc. O lună i-a fost de-ajuns să ajungă în topuri şi pe buzele românilor. Prima lovitură, "Eu beu...", a fost urmată imediat de alta, la fel de apreciată, "M-am născut de ziua mea". Acum lucrează la al patrulea album. În aproape trei ani de "cântări" în România a adunat peste 400 de recitaluri şi mai bine de 300.000 de albume vândute, dar a şi lansat-o pe piaţă pe talentata sa fetiţă.
Fenomenul Cleo
Despre Cleopatra, Pavel vorbeşte cu oarecare sfială. S-o fi temând, probabil, de interpretările deloc prietenoase ale celor care îl acuză că-şi oboseşte copilul pe scenă şi că-i fură copilăria, dar bucuria din ochi îi "trădează" pe loc iubirea pentru mogâldeaţa care cântă despre Ghiţă. Tăticul ocoleşte diplomatic tema viitorului în muzică al Cleopatrei, dar vorbeşte cu pasiune de alte talente pe care le are micuţa sa: desenul, poveştile, scrisul şi cititul... "O voi încuraja să apuce drumul care îi place cel mai mult. Nu îi înţeleg pe părinţii care nu vor să-şi vadă copiii îmbrăţişând aceeaşi carieră ca şi ei. Înseamnă că ei înşişi nu-şi respectă munca". Click pentru a mari
La origini
Povestea lui Pavel Stratan începe departe, într-un sat de peste Prut, cu oameni ce vorbesc o românească greoaie, înţesată de cuvinte ruseşti. "Ăsta-i slangul moldovenesc", zâmbeşte Nelu Stratan (foto), Vanea pe numele de alint. Iar slangul ăsta a contribuit din plin la succesul fratelui său, Pavel… Nişcaniul e plin de Stratani, de la primar până la profesoarele de la şcoală. Satul are peste 3.000 de case, două şcoli, o biserică şi o discotecă. Magazine sunt mai multe, dar cel care merge cel mai bine e al lui Cota, unul din prietenii cei mai buni ai lui Pavel. Rotofei, cu mustaţă, Cota îşi aduce aminte cu plăcere de vremurile când serile şi le petrecea alături de Pavel, Vanea, Balaban, Mitea Fon, Ghiţă Banditu şi alţii la poarta lui Vasile Mangu.
Primul rapsod al grupului a fost Costică Vrăbiuţă, care l-a învăţat pe Vanea să cânte la chitară, iar de la Vanea a deprins şi Pavel primele acorduri. Lângă Mangu era casa lui Pavel, şi de acolo se aprovizionau băieţii. Cu o bancă (borcan – n.r.) de jumeri, un vin de Primae şi o zdrăngăneală la chitară, prima parte a serii era asigurată. Click pentru a mari
Seca
"La club deseară, cum se termină discoteca,/ Fetele pleacă, rămân băieţii, să joace seca./ Sub scări la club începe jocul,/ Iar sponsor general în seara asta-i polobocul".
Pe Malâi şi pe Costea Mangu, doi dintre cei care participau la "seratele" în aer liber alături de Pavel, i-a îmbătrânit mai tare vinul decât timpul. Chit că n-au depăşit cu mult 40 de ani. În curtea plină de rable a lui Malâi, cei doi repară de zor un camion, dar nu se dau în lături de la o demonstraţie de seca. "Era frumos, ne adunam toţi, băieţi şi fete. Era una, Tania a lui Grădinaru, care ne chizduia, era fâşneaţă, vorbăreaţă tare. Aşa cum spune el în cântice, exact aşa s-a petrecut". Distracţia principală era însă jocul. "La seca, se pun cărţile pe masă. Joacă de la doi la şapte oameni. Eu deschid. Pun parale. Care câştigă, dă cărţile", explică Mangu. Lui Malâi îi plac toate cântecele, dar mai mult despre acela cu banii, că-i despre el. "Numa' fimeile m-or despărţit de jocul ăsta. Ehe, câte nopţi pierdute…", oftează şi Cota (foto). Click pentru a mari Casa părintească din Nişcani a lui Pavel Stratan
Amintiri din copilărie
"Da' tata/ N-o vrut deodată să ne bată/ Pân' o găsit sârma în lăcată/ Şi-n fundul beciului pe toţi/ Şi-am încercat să nu încerc/ Şi nu mi s-o primit deodată/ Curea tatei cât o încerc".
Toţi sunt convinşi că pentru Pavel muzica a fost mâna destinului. "Păi, îmi aduc aminte când era mic şi de-abia îşi târa chicioarele, cum târa după el în ţărnă o chitară veche", se bagă în vorbă nea Ion Bocşa, fostul gropar al satului. Şi mai are o amintire Bocşa, mai crudă, dar pe care o găseşte hazoasă: "Nu ştiu ce făcuse Pavel, că a venit acasă taică-său, de la treabă, şi i-o zâs: <Vino-ncoace la bătaie. Mănânci zece curele>. Şi Pavăl, în sinea lui, a numărat. Şi la a zecea, a strigat odată de a răsunat toată mahalaua: <Stăi!>. Îi era frică să nu cumva să primească o curea în plus". Click pentru a mari
Banditu
"Odată i-a plăcut lu' Liza de-un bărbat,/ Barbatu' Ghiţă, da, da' Ghiţă-i însurat/ De ciudă Liza bea pahar după pahar/ Ulcioru-i gol, da' ea cu vin îl umple iar".
Ghiţă Banditu (foto) era pe vremuri o figură. Cel mai rău de seca şi cel mai aprig fan al vinului de Primae din beciul lui Pavel. Şi fetele îl iubeau, mai ales Liza, iar bărbaţii îi mai poartă şi acum respectul de odinioară. În curtea lui, cei doi plozi de până-n patru ani aleargă fără papuci, cu hamleţii căzuţi pe vine, iar "babuşca", mama lui Ghiţă, rânjeşte auriu în timp ce le strigă: "Hai, cântaţi! <Cleopatra, te-aştept diseară la portiţă/ Numa’ nu veni cu mâna goală/ Ci c-o găină-n subsuoară>!". După trei drumuri să-l trezească pe Ghiţă, acesta îşi face apariţia triumfal şi, mahmur, aprinde o ţigară. "Pavăl era băiet simplu, nu era fudul. Ţin minte cum mă duceam la el, la două noaptea şi-l trezeam <Paulică, hai să jucăm. Şi el se scula şi jucam seca până-n zori>" Click pentru a mari Ca-n vremurile bune, Cota, Mangu şi Malâi joacă seca
"Gulica, mon amour"
"Cântă cucu în pădure, eu îi zvârl dolari/ Lu' Luluţa-i cată mure Ghiţă prin tufari/ Zina umblă cu pacalul, vrea să-l vadă plin/ Eu mă duc să caut calu' şi mă-ntorc cu jin".
Ca majoritatea prietenilor, nici Ghiţă nu a lipsit de la cele două concerte pe care le-a avut Stratan la Chişinău. "Văd că s-a ridicat tare". O singură dorinţă are însă fostul tovarăş de seca: "Să facă un cântec şi despre Gulica".
Povestea Gulicăi o ştie tot satul, în mai multe variante, dar pe cea adevărată o cunoaşte doar Ghiţă Banditu, care a fost personaj secundar. "Pavăl avea o găină, Gulica, care se ţinea toată ziua după el. Unde era Pavăl, era şi Gulica. O striga şi ea venea repede la el, se urca pe umăr şi făcea: <Crrr... Crrr....>. Ei, Vanea tocmai venise din armată. Şî-ntr-o sară vrea să meargă la o padrugă (prietenă - n.r). Da' la padrugă nu te duci cu mâna goală, ci cu o găină. Şi taman pe Gulica a luat-o. Dimineaţă, când s-o trezât Pavăl, găina nu mai era"...
Despre fetele din cântece, Banditu rânjeşte şmechereşte. "Băieţii au rămas, da’ ele s-au măritat şi au plecat". Zina, Clara, Lida, Lealea, Nina, Raia, Maria, Luluţa, Liza, tanti Nina şi tanti Zina, Veronica, Lili - există, a mărturisit Stratan, dar nu cu aceste nume. Click pentru a mari
Mama Polixenia
Tatăl lui Pavel, care apare în multe dintre cântecele sale, era tractorist şi a murit în 1992, într-un accident, dar mama trăieşte şi acum în vechea casă bătrânească. La 61 de ani, Polixenia Stratan (foto) arată bine şi păstrează, pe chip, un aer blajin, de bunică fericită. Şi cum să nu fie fericită când "Cleopatra e o minune dumnezeiască"? Chiar dacă o supără diabetul şi alte boli pe care le înşiruie grăbită, are destulă putere cât să ţină casa şi hectarul de pământ.
Singurul semn că fiul său câştigă sute de mii de euro este gardul nou, din lemn. În rest totul a rămas la fel, şi casa cu cinci cămăruţe, şi zugrăveala cu doi cerbi şi o floare în mijloc, şi beciul care adăposteşte poloboacele şi borcanele cu carne. A fost 25 de ani vânzătoare în sat, a crescut trei copii şi s-a urât de văduvie. “Dar acum mi-am găsit şi eu un pui de om, al doilea soţ. E nacealnik (şef de serviciu – n.r.) pe gaz". Click pentru a mari Mama Polixenia în beciul copilăriei lui Pavel
Tractorist, ca tata
Îşi aduce aminte de prima chitară pe care i-a luat-o lui Pavel, de la Chişinău, pe când acesta avea 14 ani. "Vanea avea deja un acordeon". Polixenia a lucrat mult şi nu stătea toată ziua cu copiii, însă nu a uitat de boroboaţele făcute în lipsă-i. "Au făcut din doage de butoi schiuri şi au tăiat cojocul lui taică-său să-şi facă mănuşi". Cât despre "hoţiile" băieţilor, mamei nu i se par, cel puţin acum, atât de grave. "La noi beciul nu era niciodată închis. Tăiam în fiecare an câte doi porci, raţe, gâşte, curci şi puneam carnea în bănci. Era plin de butoaie cu vin şi borcane. Nu stăteam să fac socoteala". Recunoaşte că fostul soţ nu era de acord cu "zdrăngăneala" lui Pavel. "El voia ca băietu' să se facă tractorist, ca şi el". Click pentru a mari
Fraţii Stratan
Şi Nelu, şi Liusea, fraţii lui Pavel, locuiesc la Chişinău. Liusea (foto) are 40 de ani şi are un stand cu CD-uri şi casete într-un magazin de articole sportive din centrul oraşului. Întâmplător sau nu, a ajuns să vândă chiar albumele celor doi fraţi, dar şi a nepoatei Cleo. "Când vorbesc cu ea mă minunez, pentru că ea chiar judecă ca un om matur. E atâta sens în tot ce spune, atâta deşteptăciune...".
Chiar dacă are cu cinci ani mai mult decât Pavel şi este şi el cântăreţ, Nelu nu a cunoscut succesul fratelui. Are însă o explicaţie: "Pavel mai cu silinţă s-a aplecat peste chitară. Eu m-am luat mai mult cu fetişoarele, mai cu una, mai cu alta...". În Chişinău, însă, Nelu deţine o importantă casă de discuri, Trimedial Music, şi a scos un album care, spune el, conţine numai mega-hituri. De altfel, la Trimedial şi-a scos Pavel cele trei albume în 2002 şi a vândut, fără reclamă, 50.000 de bucăţi. Melodiile lui Nelu nu au fost acceptate de casele de discuri în România "pentru că nu-s în slang moldovenesc, nu se aseamănă cu ale lui Pavel, îs lirice".
Bătaie profilactică
Nelu nu-i invidios că fratele mai mic a dat lovitura în România. "Noi am fost uniţi de mici. Acum eu sunt primul care-i ascultă cântecele şi îmi cere părerea". Tocmai de aceea se aduna gaşca în jurul fraţilor Stratan: “eram darnici şi totul era gustos la noi". Atâta doar, că exista şi o “plată” pentru disctracţiile astea. "Am dat foc şi la fân, am înecat şi câinele, am tăiat şi cojocul. Tata însă ne bătea profilactic, fără obidă. Când venea acasă vedea ce am făcut şi ne spunea că o să ne bată. Şi nu se grăbea, îşi făcea treburile în gospodărie, stătea la masă, se spăla, şi treceau şi trei ore până să scoată cureaua", povesteşte Nelu.
Acum, toţi din Nişcani se îngrămădesc să se laude cu Pavlic al lor - mezinul care mânca bătaie de la tată cel mai abitir, copilul ce târa după el o chitară fără corzi în colbul de pe drum, flăcăul care juca seca, se îmbăta cu vin de Primae şi "ameţea" fetele cu cântecele patetice… Cât despre Cleopatra? “Aşa un copil nu mai există în toată lumea”.
"Pavel nu lăsa niciodată chitara din spate, era cel mai bun la muzică din clasă. Era deştept şi avea capacitate creatoare. S-a afirmat şi ca magician, la serbări tot timpul făcea căte o scamatorie" Elena Stratan, profesoara de istorie din Nişcani
"Pavăl este oleacă mai sus ca noi, da-i om. E om popular. Iar vin numa’ gustă acum, da-n cântecele lui be prea mult" Costea Mangu, consătean cu Pavel Stratan
"Pavăl n-o uitat de prieteni, chiar dacă amu’ are slavă" Cota, prieten din copilărie al cântăreţului Click pentru a mari
Cariera
Pavel Stratan (foto) s-a născut pe 11 noiembrie 1970, în Nişcani, raionul Călăraşi, Republica Moldova. A absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
n 1977 - a cântat prima oară la chitară pe o scenă, la şcoală, în clasa I n 1983 - a compus primele versuri n 1996 - a avut prima experienţă scenică în calitate de scamator n 2002 - a lansat, în Republica Moldova, primul album, "Amintiri din copilărie" n 2004 - s-a lansat pe piaţa din România. Lansează al doilea volum din "Amintiri din copilărie" n 2005 - a scos pe piaţă "Amintiri din copilărie", volumul 3 n 2006 - apare pe piaţă primul album al fiicei sale, Cleopatra - "La vârsta de trei ani" "Pavel Stratan este gustat pentru că genul ăsta de muzică nu era pe piaţa românească. El cântă, practic, muzică folk rusească, cu versuri moldoveneşti. Succesul s-a datorat producătorului Dan Popi, care a mirosit că astfel de gen va prinde în România. Peste cinci ani vocea asta nu va mai spune nimic" Costi Biolan, impresar
Afacerea Stratan
De când se află în România, Pavel Stratan a susţinut aproximativ 400 de concerte şi recitaluri. Surse din show-biz spun că artistul basarabean primeşte circa 2.000 de euro pentru fiecare apariţie muzicală, ceea ce înseamnă că numai din recitaluri i-au intrat în buzunar între 500.000 şi 800.000 de euro. La această sumă se adaugă veniturile obţinute din vânzarea albumelor, 300.000 de exemplare până acum. Dacă se scad impozitele, procentele datorate casei de discuri, impresarilor şi managerilor, şi se adună veniturile din concerte, e evident că muzica i-a adus cel puţin un milion de euro. Asta fără a pune la socoteală veniturile noii vedete a familiei, Cleopatra. Click pentru a mari
Un "Ghiţă" de 10.000 de euro
Cleopatra (foto) este, oficial, cea mai "scumpă" artistă din România. Recordul de onorariu al micuţei de 4 ani a fost stabilit în ziua de Crăciun, când fetiţa a fredonat la Piatra-Neamţ, la concertul organizat de municipalitate, o singură piesă, "Ghiţă”, şi a primit de la organizatori 10.000 de euro. Banii au fost donaţi de familia Stratan unor nevoiaşi prezentaţi la "Dăruieşti şi câştigi" de PRO TV.
Cleopatra a debutat la 3 ani şi jumătate, odată cu lansarea videoclipului piesei "Ghiţă". Pe 20 august şi-a lansat şi primul album, "La vârsta de trei ani". Succesul a venit imediat, iar în această iarnă Cleopatra a primit de la casa de discuri Cat Music triplul disc de diamant, pentru vânzări de peste 150.000 de exemplare din albumul său de debut."
Acest articol a fost văzut de 676 ori.
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 9.5KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
"Odată i-a plăcut lu' Liza de-un bărbat,/ Barbatu' Ghiţă, da, da' Ghiţă-i însurat/ De ciudă Liza bea pahar după pahar/ Ulcioru-i gol, da' ea cu vin îl umple iar".
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 9.8KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
CASA PARINTEASCA Casa părintească din Nişcani a lui Pavel Stratan
Amintiri din copilărie
"Da' tata/ N-o vrut deodată să ne bată/ Pân' o găsit sârma în lăcată/ Şi-n fundul beciului pe toţi/ Şi-am încercat să nu încerc/ Şi nu mi s-o primit deodată/ Curea tatei cât o încerc".
ALBUM DE FAMILIE – poza de Fan(atic), in Articole din presa · 8.5KB
_______________________________________ "Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
