|
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 10201
|
|
Despre Basarabia (III)
Data publicarii: 30/08/2004
Pavel Stratan, cel mai bine vindut artist din Basarabia, face o scurta istorie a lansarii sale pe piata romaneasca. El a studiat actoria si regia la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din Chisinau.
Basarabia nu va fi niciodata pentru mine un subiect marginal. Am deschis un serial intr-un moment in care se pune din nou problema identitatii nationale. Nu sint un fundamentalist care cere revizuiri de granita. Dar sint un roman cu radacini in Basarabia si nu pot trece cu nepasare peste acesti romani in care se reaseaza sferele de influenta.
Subiectul pe care l-am abordat este rezistenta prin cultura si ultimul punct pe care vreau sa-l ating este acela al muzicii si-al poeziei. In ultima perioada muzica si poezia lui Pavel Stratan au avut un extraordinar impact la noi. As spune ca mai mult decit trupa O-Zone, Pavel Stratan intra mai mult intr-un patrimoniu clasic romanesc de teme, atit muzicale, cit si contextual. Albumul se cheama "Amintiri din copilarie" si el reface intr-o cheie parodica, un univers al satului basarabean. Intr-un interviu din ziarul "Adevarul", Pavel Stratan, cel mai bine vindut artist din Basarabia, face o scurta istorie a lansarii sale pe piata romaneasca. El a studiat actoria si regia la Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice din Chisinau. Pina in acest an nu a fost foarte cunoscut in Romania unde, din Basarabia, s-au impus doar O-Zone si Zdob si Zdub, formatii care s-au impus si ele prin citeva melodii si clipuri cu nuanta parodica, intr-o linie post-moderna. S-a spus, despre Pavel Stratan ca scrie textul melodiilor sale in "grai moldovenesc". E mai mult decit atit si aici sa insist mai mult. Aceasta monografie lirica a satului basarabean din textele lui Pavel Stratan reuseste performanta de a resuscita o lume a copilariei si adolescentei in registru ironic si, culmea, intr-o vorbire regionala care a fost tot timpul luata peste picior. Asa zisul "grai moldovenesc" (care nu este un grai, din punct de vedere lingvistic, ci doar o pronuntie regionala) este in acelasi timp parodiat dar si valorificat din punct de vedere poetic. Nu am crezut ca indulcirile moldovenesti, care sint si ale basarabenilor, dar si ale noastre, de dincoace de Prut, si care sint in general caraghioase, pot avea atit farmec. Stratan creeaza in melodiile lui citeva personaje. Cintecele lui sint mai degraba epice, ele evoca o lume a satului aflata rabelaisian, intr-o lunga vacanta, pusa pe chef, pe far niente. Lumea bea, petrece si face amor. Sint si texte de-a dreptul licentioase dar ele au poezia simplicitatii, ca in romanele populare. Nu se poate face o comparatie intre micile porcarii din textele lui Pavel Stratan si conotatiile sexuale din hip-hop sau din dance. E in aceste licente o anumita delicatete, daca se poate spune asa, o naturalete frusta care apartine personajelor.
As vrea sa citez mai mult dar nu am nici spatiu si nu se aude nici, intre rinduri, muzica lirica, de mare rafinament care creeaza un cadru si un spatiu care nu pot fi povestite. Muzica si textul se completeaza intr-o parodie in care si felul de a simti si felul de a vorbi, caraghios, se transforma intr-un fel de poezie comparabila cu pictura naiva. Dar daca pictorii naivi sint cei fara scoala, aici e vorba de un tratament rafinat, constient de efecte. Stiu ca reproducerea nu poate fi convingatoare in absenta muzicii, care se suprapune perfect peste text, incerc totusi sa citez, in speranta ca cititorii vor cumpara CD-ul: "Noaptea.../ Cind luna-i pin-afara/ Si liliecii zboara,/ Eu stau, ti-astept pe tini.../ Poati.../ Di undeva apari,/ Speranta-i asa di mari,/ Da nu mai pot dori.../ Stau dimult, mai mult nu stau,/ Si am vrut mai mult nu vreau,/ Numai tu si eu din lumi/ Ne-ntelejem de minuni./ Tiet-ti pari-mi pari ca/ Ca tati la deal sa lunica/ Dar tat ssa vedi di diparti/ Si-al neu ii pus de-o parti/ Fara ca sa ma pornesc/ Fac un pas, dar ma opresc/ Sigur nu stiu si-i cu mini,/ Di ma gindesc numai la tini/ Dar cred ca inaintea mea/ Di Dumnezau cari nu sa temi/ O dov dit altsineva/ Cu-un ceas di vremi mai divremi./ Cit di tari as vre si vreu/ Sa ti pot vide amu,/ Cred ca eu n-as mai si eu/ Si nici nu n-ai mai si tu./ As zbura di bucurie,/ Sus in ser si m-asintoarsi,/ Inapoi cu stele-o mie/ Pintru tini si n-as fasi./ Cine-ar si in locul meu/ Sa te-astepti?/ Numai eu/ Dar in locul tau nu vini Sini?/ Numai tu cu tini/ De-as avea ca in povesti,/ Tat ti-as da/ Di vrei, mai sere-ti./ Numai nu uita sa cintaresti/ Si-ti dau, dar ia si meriti/ Obositi cum sint ti cata/ Ochii mei umflati ca mingia,/ Si m-as duce-amu, da daca/ tu vii si eu nu-s aisia./ Uiti, di-ami dimineata/ Lumineaza imprejuril,/ Si nici luna nu sa vedi/ S-a intors si ea cu ... Fata". Stratan e un Visotski de dincolo de Prut, cu aceeasi melancolie.
Val CONDURACHE
ZIARUL DE IASI
_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
|
|
Pe vremea aia nu-l descoperisem pe Pavel...