|
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 10201
|
|
SI DIN BIHOREANUL (LA FEL)
Voi copia fotografiile separat.
"PE URMELE LUI PAVLIC
04 Ianuarie 2007
de Oana Bugeag, Catalina Slujitoru
Click pentru a mari
La Nişcani, raionul Călăraşi, toate personajele din cântecele lui Pavel Stratan există în realitate. BIHOREANUL i-a găsit pe Ghiţă, Mangu, Malâi, Zina, Clara, Lida, Nina, Raia şi mulţi alţii...
După ce-i stai alături câteva minute îl poţi creiona ca un tip posac, timid, deloc obişnuit cu zâmbetul. Ai putea să juri că e cu totul altul decât voiosul şi guralivul din piesele sale. Şi totuşi, e un om fericit. De când a gustat succesul pe meleaguri româneşti, lui Pavel Stratan îi merge ca pe roate. La 36 de ani, are tot ce şi-ar putea dori: o carieră rodnică, o soţie iubitoare şi o bomboană de fetiţă, talentată şi cuminte foc.
Amintiri din mahala
"În satul nostru/ Cum trece postul/ Mai îs străini şi de ai noştri/ În mahala la noi s-adună la un loc...".
Cu aceste versuri şi-a început tânărul basarabean depănarea amintirilor din copilărie. "Era o zi onomastică, iar piesa a avut un succes mare la public în seara aceea, a fost fredonată de foarte multe ori". Se întâmpla în Chişinău, în 2000, exact în seara în care - "cum s-au brodit lucrurile..." - a cunoscut-o pe Rodica, soţia sa.
Au urmat doi ani şi jumătate de "muncă grea" la primul album, "Amintirile din copilărie". Şi, surpriză de proporţii: în numai câteva luni a reuşit să vândă 50.000 de casete! Iar asta fără niciun fel de promovare. "La radio şi televiziuni mi se reproşa că promovez atât subcultura, din cauză că interpretam în limba moldovenească de la ţară, cât şi consumul de alcool. Însă, eu aduc băutura în piesele mele doar pentru ironie", explică Pavel.
Click pentru a mari
Pavel Stratan, fostul "băiet" din Nişcani, este azi unul dintre cei mai bogaţi muzicieni români, iar fetiţa lui, Cleo, a obţinut, în doar câteva luni, un uriaş succes la public
Iubit de "fraţii" român
Muzica sa a ajuns dincoace de Prut prin "cârcotaşii" Huidu şi Găinuşă. Casele de discuri au început să se întrebe cine-i artistul care cântă aşa melodios în grai "moldovinesc" şi, în primăvara lui 2004, Pavel şi-a luat chitara în spate şi a călcat prima dată pe pământ românesc. O lună i-a fost de-ajuns să ajungă în topuri şi pe buzele românilor. Prima lovitură, "Eu beu...", a fost urmată imediat de alta, la fel de apreciată, "M-am născut de ziua mea". Acum lucrează la al patrulea album. În aproape trei ani de "cântări" în România a adunat peste 400 de recitaluri şi mai bine de 300.000 de albume vândute, dar a şi lansat-o pe piaţă pe talentata sa fetiţă.
Fenomenul Cleo
Despre Cleopatra, Pavel vorbeşte cu oarecare sfială. S-o fi temând, probabil, de interpretările deloc prietenoase ale celor care îl acuză că-şi oboseşte copilul pe scenă şi că-i fură copilăria, dar bucuria din ochi îi "trădează" pe loc iubirea pentru mogâldeaţa care cântă despre Ghiţă. Tăticul ocoleşte diplomatic tema viitorului în muzică al Cleopatrei, dar vorbeşte cu pasiune de alte talente pe care le are micuţa sa: desenul, poveştile, scrisul şi cititul... "O voi încuraja să apuce drumul care îi place cel mai mult. Nu îi înţeleg pe părinţii care nu vor să-şi vadă copiii îmbrăţişând aceeaşi carieră ca şi ei. Înseamnă că ei înşişi nu-şi respectă munca".
Click pentru a mari
La origini
Povestea lui Pavel Stratan începe departe, într-un sat de peste Prut, cu oameni ce vorbesc o românească greoaie, înţesată de cuvinte ruseşti. "Ăsta-i slangul moldovenesc", zâmbeşte Nelu Stratan (foto), Vanea pe numele de alint. Iar slangul ăsta a contribuit din plin la succesul fratelui său, Pavel…
Nişcaniul e plin de Stratani, de la primar până la profesoarele de la şcoală. Satul are peste 3.000 de case, două şcoli, o biserică şi o discotecă. Magazine sunt mai multe, dar cel care merge cel mai bine e al lui Cota, unul din prietenii cei mai buni ai lui Pavel. Rotofei, cu mustaţă, Cota îşi aduce aminte cu plăcere de vremurile când serile şi le petrecea alături de Pavel, Vanea, Balaban, Mitea Fon, Ghiţă Banditu şi alţii la poarta lui Vasile Mangu.
Primul rapsod al grupului a fost Costică Vrăbiuţă, care l-a învăţat pe Vanea să cânte la chitară, iar de la Vanea a deprins şi Pavel primele acorduri. Lângă Mangu era casa lui Pavel, şi de acolo se aprovizionau băieţii. Cu o bancă (borcan – n.r.) de jumeri, un vin de Primae şi o zdrăngăneală la chitară, prima parte a serii era asigurată.
Click pentru a mari
Seca
"La club deseară, cum se termină discoteca,/ Fetele pleacă, rămân băieţii, să joace seca./ Sub scări la club începe jocul,/ Iar sponsor general în seara asta-i polobocul".
Pe Malâi şi pe Costea Mangu, doi dintre cei care participau la "seratele" în aer liber alături de Pavel, i-a îmbătrânit mai tare vinul decât timpul. Chit că n-au depăşit cu mult 40 de ani. În curtea plină de rable a lui Malâi, cei doi repară de zor un camion, dar nu se dau în lături de la o demonstraţie de seca. "Era frumos, ne adunam toţi, băieţi şi fete. Era una, Tania a lui Grădinaru, care ne chizduia, era fâşneaţă, vorbăreaţă tare. Aşa cum spune el în cântice, exact aşa s-a petrecut". Distracţia principală era însă jocul. "La seca, se pun cărţile pe masă. Joacă de la doi la şapte oameni. Eu deschid. Pun parale. Care câştigă, dă cărţile", explică Mangu. Lui Malâi îi plac toate cântecele, dar mai mult despre acela cu banii, că-i despre el. "Numa' fimeile m-or despărţit de jocul ăsta. Ehe, câte nopţi pierdute…", oftează şi Cota (foto).
Click pentru a mari
Casa părintească din Nişcani a lui Pavel Stratan
Amintiri din copilărie
"Da' tata/ N-o vrut deodată să ne bată/ Pân' o găsit sârma în lăcată/ Şi-n fundul beciului pe toţi/ Şi-am încercat să nu încerc/ Şi nu mi s-o primit deodată/ Curea tatei cât o încerc".
Toţi sunt convinşi că pentru Pavel muzica a fost mâna destinului. "Păi, îmi aduc aminte când era mic şi de-abia îşi târa chicioarele, cum târa după el în ţărnă o chitară veche", se bagă în vorbă nea Ion Bocşa, fostul gropar al satului. Şi mai are o amintire Bocşa, mai crudă, dar pe care o găseşte hazoasă: "Nu ştiu ce făcuse Pavel, că a venit acasă taică-său, de la treabă, şi i-o zâs: <Vino-ncoace la bătaie. Mănânci zece curele>. Şi Pavăl, în sinea lui, a numărat. Şi la a zecea, a strigat odată de a răsunat toată mahalaua: <Stăi!>. Îi era frică să nu cumva să primească o curea în plus".
Click pentru a mari
Banditu
"Odată i-a plăcut lu' Liza de-un bărbat,/ Barbatu' Ghiţă, da, da' Ghiţă-i însurat/ De ciudă Liza bea pahar după pahar/ Ulcioru-i gol, da' ea cu vin îl umple iar".
Ghiţă Banditu (foto) era pe vremuri o figură. Cel mai rău de seca şi cel mai aprig fan al vinului de Primae din beciul lui Pavel. Şi fetele îl iubeau, mai ales Liza, iar bărbaţii îi mai poartă şi acum respectul de odinioară. În curtea lui, cei doi plozi de până-n patru ani aleargă fără papuci, cu hamleţii căzuţi pe vine, iar "babuşca", mama lui Ghiţă, rânjeşte auriu în timp ce le strigă: "Hai, cântaţi! <Cleopatra, te-aştept diseară la portiţă/ Numa’ nu veni cu mâna goală/ Ci c-o găină-n subsuoară>!". După trei drumuri să-l trezească pe Ghiţă, acesta îşi face apariţia triumfal şi, mahmur, aprinde o ţigară. "Pavăl era băiet simplu, nu era fudul. Ţin minte cum mă duceam la el, la două noaptea şi-l trezeam <Paulică, hai să jucăm. Şi el se scula şi jucam seca până-n zori>"
Click pentru a mari
Ca-n vremurile bune, Cota, Mangu şi Malâi joacă seca
"Gulica, mon amour"
"Cântă cucu în pădure, eu îi zvârl dolari/ Lu' Luluţa-i cată mure Ghiţă prin tufari/ Zina umblă cu pacalul, vrea să-l vadă plin/ Eu mă duc să caut calu' şi mă-ntorc cu jin".
Ca majoritatea prietenilor, nici Ghiţă nu a lipsit de la cele două concerte pe care le-a avut Stratan la Chişinău. "Văd că s-a ridicat tare". O singură dorinţă are însă fostul tovarăş de seca: "Să facă un cântec şi despre Gulica".
Povestea Gulicăi o ştie tot satul, în mai multe variante, dar pe cea adevărată o cunoaşte doar Ghiţă Banditu, care a fost personaj secundar. "Pavăl avea o găină, Gulica, care se ţinea toată ziua după el. Unde era Pavăl, era şi Gulica. O striga şi ea venea repede la el, se urca pe umăr şi făcea: <Crrr... Crrr....>. Ei, Vanea tocmai venise din armată. Şî-ntr-o sară vrea să meargă la o padrugă (prietenă - n.r). Da' la padrugă nu te duci cu mâna goală, ci cu o găină. Şi taman pe Gulica a luat-o. Dimineaţă, când s-o trezât Pavăl, găina nu mai era"...
Despre fetele din cântece, Banditu rânjeşte şmechereşte. "Băieţii au rămas, da’ ele s-au măritat şi au plecat". Zina, Clara, Lida, Lealea, Nina, Raia, Maria, Luluţa, Liza, tanti Nina şi tanti Zina, Veronica, Lili - există, a mărturisit Stratan, dar nu cu aceste nume.
Click pentru a mari
Mama Polixenia
Tatăl lui Pavel, care apare în multe dintre cântecele sale, era tractorist şi a murit în 1992, într-un accident, dar mama trăieşte şi acum în vechea casă bătrânească. La 61 de ani, Polixenia Stratan (foto) arată bine şi păstrează, pe chip, un aer blajin, de bunică fericită. Şi cum să nu fie fericită când "Cleopatra e o minune dumnezeiască"? Chiar dacă o supără diabetul şi alte boli pe care le înşiruie grăbită, are destulă putere cât să ţină casa şi hectarul de pământ.
Singurul semn că fiul său câştigă sute de mii de euro este gardul nou, din lemn. În rest totul a rămas la fel, şi casa cu cinci cămăruţe, şi zugrăveala cu doi cerbi şi o floare în mijloc, şi beciul care adăposteşte poloboacele şi borcanele cu carne. A fost 25 de ani vânzătoare în sat, a crescut trei copii şi s-a urât de văduvie. “Dar acum mi-am găsit şi eu un pui de om, al doilea soţ. E nacealnik (şef de serviciu – n.r.) pe gaz".
Click pentru a mari
Mama Polixenia în beciul copilăriei lui Pavel
Tractorist, ca tata
Îşi aduce aminte de prima chitară pe care i-a luat-o lui Pavel, de la Chişinău, pe când acesta avea 14 ani. "Vanea avea deja un acordeon". Polixenia a lucrat mult şi nu stătea toată ziua cu copiii, însă nu a uitat de boroboaţele făcute în lipsă-i. "Au făcut din doage de butoi schiuri şi au tăiat cojocul lui taică-său să-şi facă mănuşi". Cât despre "hoţiile" băieţilor, mamei nu i se par, cel puţin acum, atât de grave. "La noi beciul nu era niciodată închis. Tăiam în fiecare an câte doi porci, raţe, gâşte, curci şi puneam carnea în bănci. Era plin de butoaie cu vin şi borcane. Nu stăteam să fac socoteala". Recunoaşte că fostul soţ nu era de acord cu "zdrăngăneala" lui Pavel. "El voia ca băietu' să se facă tractorist, ca şi el".
Click pentru a mari
Fraţii Stratan
Şi Nelu, şi Liusea, fraţii lui Pavel, locuiesc la Chişinău. Liusea (foto) are 40 de ani şi are un stand cu CD-uri şi casete într-un magazin de articole sportive din centrul oraşului. Întâmplător sau nu, a ajuns să vândă chiar albumele celor doi fraţi, dar şi a nepoatei Cleo. "Când vorbesc cu ea mă minunez, pentru că ea chiar judecă ca un om matur. E atâta sens în tot ce spune, atâta deşteptăciune...".
Chiar dacă are cu cinci ani mai mult decât Pavel şi este şi el cântăreţ, Nelu nu a cunoscut succesul fratelui. Are însă o explicaţie: "Pavel mai cu silinţă s-a aplecat peste chitară. Eu m-am luat mai mult cu fetişoarele, mai cu una, mai cu alta...". În Chişinău, însă, Nelu deţine o importantă casă de discuri, Trimedial Music, şi a scos un album care, spune el, conţine numai mega-hituri. De altfel, la Trimedial şi-a scos Pavel cele trei albume în 2002 şi a vândut, fără reclamă, 50.000 de bucăţi. Melodiile lui Nelu nu au fost acceptate de casele de discuri în România "pentru că nu-s în slang moldovenesc, nu se aseamănă cu ale lui Pavel, îs lirice".
Bătaie profilactică
Nelu nu-i invidios că fratele mai mic a dat lovitura în România. "Noi am fost uniţi de mici. Acum eu sunt primul care-i ascultă cântecele şi îmi cere părerea". Tocmai de aceea se aduna gaşca în jurul fraţilor Stratan: “eram darnici şi totul era gustos la noi". Atâta doar, că exista şi o “plată” pentru disctracţiile astea. "Am dat foc şi la fân, am înecat şi câinele, am tăiat şi cojocul. Tata însă ne bătea profilactic, fără obidă. Când venea acasă vedea ce am făcut şi ne spunea că o să ne bată. Şi nu se grăbea, îşi făcea treburile în gospodărie, stătea la masă, se spăla, şi treceau şi trei ore până să scoată cureaua", povesteşte Nelu.
Acum, toţi din Nişcani se îngrămădesc să se laude cu Pavlic al lor - mezinul care mânca bătaie de la tată cel mai abitir, copilul ce târa după el o chitară fără corzi în colbul de pe drum, flăcăul care juca seca, se îmbăta cu vin de Primae şi "ameţea" fetele cu cântecele patetice… Cât despre Cleopatra? “Aşa un copil nu mai există în toată lumea”.
"Pavel nu lăsa niciodată chitara din spate, era cel mai bun la muzică din clasă. Era deştept şi avea capacitate creatoare. S-a afirmat şi ca magician, la serbări tot timpul făcea căte o scamatorie"
Elena Stratan, profesoara de istorie din Nişcani
"Pavăl este oleacă mai sus ca noi, da-i om. E om popular. Iar vin numa’ gustă acum, da-n cântecele lui be prea mult"
Costea Mangu, consătean cu Pavel Stratan
"Pavăl n-o uitat de prieteni, chiar dacă amu’ are slavă"
Cota, prieten din copilărie al cântăreţului
Click pentru a mari
Cariera
Pavel Stratan (foto) s-a născut pe 11 noiembrie 1970, în Nişcani, raionul Călăraşi, Republica Moldova. A absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
n 1977 - a cântat prima oară la chitară pe o scenă, la şcoală, în clasa I
n 1983 - a compus primele versuri
n 1996 - a avut prima experienţă scenică în calitate de scamator
n 2002 - a lansat, în Republica Moldova, primul album, "Amintiri din copilărie"
n 2004 - s-a lansat pe piaţa din România. Lansează al doilea volum din "Amintiri din copilărie"
n 2005 - a scos pe piaţă "Amintiri din copilărie", volumul 3
n 2006 - apare pe piaţă primul album al fiicei sale, Cleopatra - "La vârsta de trei ani"
"Pavel Stratan este gustat pentru că genul ăsta de muzică nu era pe piaţa românească. El cântă, practic, muzică folk rusească, cu versuri moldoveneşti. Succesul s-a datorat producătorului Dan Popi, care a mirosit că astfel de gen va prinde în România. Peste cinci ani vocea asta nu va mai spune nimic"
Costi Biolan, impresar
Afacerea Stratan
De când se află în România, Pavel Stratan a susţinut aproximativ 400 de concerte şi recitaluri. Surse din show-biz spun că artistul basarabean primeşte circa 2.000 de euro pentru fiecare apariţie muzicală, ceea ce înseamnă că numai din recitaluri i-au intrat în buzunar între 500.000 şi 800.000 de euro. La această sumă se adaugă veniturile obţinute din vânzarea albumelor, 300.000 de exemplare până acum. Dacă se scad impozitele, procentele datorate casei de discuri, impresarilor şi managerilor, şi se adună veniturile din concerte, e evident că muzica i-a adus cel puţin un milion de euro. Asta fără a pune la socoteală veniturile noii vedete a familiei, Cleopatra.
Click pentru a mari
Un "Ghiţă" de 10.000 de euro
Cleopatra (foto) este, oficial, cea mai "scumpă" artistă din România. Recordul de onorariu al micuţei de 4 ani a fost stabilit în ziua de Crăciun, când fetiţa a fredonat la Piatra-Neamţ, la concertul organizat de municipalitate, o singură piesă, "Ghiţă”, şi a primit de la organizatori 10.000 de euro. Banii au fost donaţi de familia Stratan unor nevoiaşi prezentaţi la "Dăruieşti şi câştigi" de PRO TV.
Cleopatra a debutat la 3 ani şi jumătate, odată cu lansarea videoclipului piesei "Ghiţă". Pe 20 august şi-a lansat şi primul album, "La vârsta de trei ani". Succesul a venit imediat, iar în această iarnă Cleopatra a primit de la casa de discuri Cat Music triplul disc de diamant, pentru vânzări de peste 150.000 de exemplare din albumul său de debut."
Acest articol a fost văzut de 676 ori.
9.5KB
_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
|
|
...)
