|
Fan(atic)
Moderator
Din: Bucuresti
Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 10201
|
|
Marcel TOMA, ACCENTE Libere
"Multi aud, putini asculta, dar si mai putini inteleg..."
Interpretul Pavel Stratan despre ziua sa de nastere, semnul X si despre tata, care "a schimbat la beci lacata"
Cantautorul Pavel Stratan face parte din categoria acelor interpreti, care au pornit in viata pe jos, de unul singur, fara a fi sustinut de cineva. Este el insusi o companie de promovare a propriilor creatii si, luand in considerare succesul pe care l–a inregistrat dupa primele doua albume, se promoveaza cu succes. Considerat de unii drept promotor al vulgaritatii si moldovenismului provincial, Pavel este, concomitent, adorat de cei care isi retraiesc, prin creatia lui, propria viata si vad un mod umoristic, dar si filosofic de interpretare a unor realitati � un fel de Kant al nostru, de la tara, daca doriti.
� Pentru a ma conforma stilului tau, "sa incepem cu inceputul": ce te–a apucat de ai inceput sa interpretezi anume acest gen de muzica?
� Nu m–am trezit intr–o dimineata si mi–am zis: ia' sa incep sa scriu ceva. Deloc. Inca de prin clasa intai mi–a placut foarte mult sa improvizez. Tin minte ca noi, copiii, ne laudam care si in ce zi s–a nascut: care de ziua lui Gagarin, care de ziua nu mai stiu a cui si cand a ajuns randul meu, am zic ca m–am nascut de ziua mea. In plus, m–am nascut atunci cand trebuia, pentru ca fiecare om are ziua sa de nastere, care nu este deloc intamplatoare. Sunt niste subiecte la care ma gandesc mereu si pe care le–am inclus in piesele mele. Fiecare vorba, imbinare sau joc de cuvinte, pe care le auzeam si imi placeau, le notam intr–un caietel. M–au impresionat foarte mult "Amintirile din copilarie" ale lui Creanga si cum amintirile din copilaria mea nu erau mai putin impresionante pentru mine, a venit timpul cand am deschis caietul si am inceput sa fac uz de expresiile care mi–au placut candva. Tot despre ce cant mi s–a intamplat candva � niste amintiri frumoase legate de tata, spre exemplu...
� Care "a schimbat la beci lacata"?
� Anume. Apoi, noi traiam intr–o mahala, in care se adunau cam toti baietii din Niscani (satul meu de bastina) si unde se intamplau multe chestii interesante, astfel ca bagajul de amintiri mi–e plin. Cat despre cantatul la chitara, cred ca am inceput de pe la vreo patru ani, prima mea aparitie pe scena scolii mi s–a intamplat la sapte ani, iar in clasa a doua am ocupat locul doi la festivalul raional "Voci de argint" din Calarasi. Dupa ce am absolvit Institutul de Arte (specialitatea actorie), am decis sa valorific bagajul acumulat, si asa au aparut cele doua volume din seria "Amintiri din copilarie". M–am gandit mult cum si in ce stil sa incep, pana intr–o dimineata, cand mi–am zis: cum a iesi � asa sa fie. Ulterior se pot face unele schimbari, corectari: inceputul conteaza. Cat despre limbajul folosit, nu am putut sa redau viata, copilaria mea prin expresii literare, corecte din punct de vedere lingvistic, pentru ca anume prin cuvintele si accentul folosite am conceput cele doua albume ale mele � altfel nu ar fi iesit nimic din ce am planificat, iar un "ce" in locul unui "si" ar fi stricat tot compotul.
� Dar rusismele?
� Nu le accept in creatia mea. Am folosit doar doua asemenea cuvinte: "gherb" si "curcioc". Pentru mai mult nu am avut chef.
� Dar "slang" de unde vine?
� Si asta e tot de acolo, dar nu puteam spune ca scot "jinul" cu furtunul. Ar fi fost absolut contrar stilului adoptat de mine.
� In cazul in care vei iesi pe piata romaneasca, banuiesc ca vei umbla pe la accent, limbaj...
� Absolut deloc. Voi revizui doar aranjamentul muzical, prestatia tobelor, chitarelor � totul, in afara de text. Altfel, publicul din Romania nu ar fi manifestat nici un interes pentru piesele mele. Ar fi exact la fel cum as monta un film despre evenimente din anii '60 cu masini de 300 de cai putere din timpurile noastre. Vreau sa–ti spun ca modul in care sunt concepute piesele aici, in Republica Moldova, si in Romania este absolut diferit. Nu vreau sa supar pe nimeni, dar acolo au inteles unde bat eu si ce doresc sa spun, spre exemplu, prin expresia "…cand ma–mbat is bat" sau prin "eu m–am nascut de ziua mea". Toate versurile mele se axeaza pe jocuri de cuvinte si pe muzicalitatea cuvintelor ("noi de–o vorba, fara de vorba, dintr–o vorba ne–ntelegem", "fix la 12 fix" . Unul si acelasi cuvant are mai multe interpretari semantice. Unora le par simple versurile mele si cred ca le fac intr–o clipa, dar asta e o eroare. Lucrez asupra lor uneori chiar zile in sir, pana ajung la o combinatie reusita…
� Mie nu mi s–au parut simple, mai ales povestea cucului si a semnului "X"…
� Pacat ca in versiunea pregatita pentru Romania aceasta piesa nu va fi inclusa. De fapt, "cucul a murit" este o filosofie intreaga. Toata povestea a pornit de la o batrana, maca Liza, care depasise varsta de optzeci de ani, dar care niciodata nu s–a plans de sanatate. La o vreme oarecare, gramadita de timp, cand se vedea ca sfarsitul i se apropie, am intalnit–o si am intrebat–o daca nu se teme de moarte, la care ea mi–a raspuns ca ii place viata, dar a obosit sa traiasca, asa ca ar vrea sa vina momentul asta ca sa se linisteasca. Filosofia cantecului este ca nimic nu–i vesnic si, odata si odata, si cucului ii canta cucul.
� Te–ai gandit candva ca pasiunea ta, chitara, poate sa–ti aduca si niste bani?
� Nu. Stiu ca suna banal, dar fac ceea ce fac anume pentru ca doresc sa fac asa. Nu suport ideea sa cant dupa indicatiile cuiva pentru ca asa cer rigorile timpului sau a genului. Daca iese si un ban din toata treaba asta � e bine. Nu am incercat sa fac niciodata slagare...
� Asta cum vine: doua note in cruce si trei cuvinte fara cuvinte cu "la–la–lei" la urma?
� Daca vrei, poti sa zici si asa. Nu am facut piese dansante, poate, cu exceptia a doua–trei. Cantecele mele sunt construite pe cuvinte care exprima niste ganduri. Muzica e trista, dar este inviorata de text, de procedeele la care m–am referit mai sus.
� Se poate spune ca piesele tale sunt niste parodii?
� Niciodata nu am facut parodii pe seama nimanui, mai ales pe seama celor care au copilarit impreuna cu mine. Am redat viata mea, trairile mele. Bineinteles ca am mai inflorit pe alocuri, pentru a–i da textului o culoare mai vie, cum ar fi in cazul ciorii care fierbe in ceaun. Daca te uiti la mine, poti sa–ti dai seama ca nu mai sunt eu betivul natiunii doar pentru ca majoritatea cantecelor sunt despre bautura: beau si fumez doar de la ocazie la alta.
� Exact. De patru ori pe an: de Craciun, de Pasti, de Hram si in fiecare zi.
� Asa cant eu. De fapt, duc un mod sanatos de viata, am sala de forta acasa. Fac si scamatorii, iluzionism, ce mai � baiat de baiat. Mai sunt si "modest", pe langa toate.
� Sunt sigur ca ti s–a reprosat ca muzica ta este pentru betivi, propaga incultura si moldovenismul provincial. Ti–a zis vreun prieten sau cunoscut din lumea muzicii ca faci anticultura?
� Au fost si asemenea opinii. Stii cum e: multi aud, putini asculta, iar inteleg vreo doi–trei. Pentru mine este important ca muzica mea sa fie solicitata, ceea ce se intampla.
� Poate cineva se considera mare intelectual si ii e rusine sa recunoasca cum scotea vin din beciul parintilor?
� Probabil. Cei care ma apreciaza sunt oameni cu umor, care inteleg viata. Am primit numeroase telefoane de la diferite categorii sociale, prin care am fost felicitat pentru ceea ce fac, iar faptul ca s–au realizat 50 de mii de casete cu piesele mele, spune despre ceva. La reprosuri sunt vulnerabil pentru ca s–au intamplat cazuri cand am muncit o luna la o piesa. Cand dupa un asemenea efort auzi fel de fel de porcarii � nu e bine.
� Cum au ajuns piesele tale in Romania? Ai vreun agent care te promoveaza, mai ales la posturile de radio si televiziune?
� Deloc. Cantecele mele au ajuns in Romania din mana in mana, de pe piata noastra, pentru ca mai apoi sa fie trase, piratereste, pe casete si CD–uri. Asa s–a intamplat ca prezentatoarea de stiri de la "Kiss FM", Alina Vancea, a adus caseta mea la emisiunea de dimineata a carcotasilor, pentru ca mai apoi sa apar pe post mai in fiecare zi. Au urmat emisiunea lui Andrei Gheorghe si "Cronica Carcotasilor"...
� Speri sa cuceresti si piata din Romania?
� Este o realitate. Stilul adoptat de mine nu este cunoscut peste Prut � este ceva nou si interesant pentru Romania. Am primit cateva oferte de la mai multe case de discuri de peste Prut, pe care trebuie sa le analizez cu atentie inainte de a le accepta. Acum finalizez varianta albumului pregatit special pentru publicul din aceasta tara si sper sa realizez si un videoclip.
� Multumesc pentru interviu. Iti doresc cat mai multi ascultatori, care sa te admire, dar sa si te inteleaga.
A dialogat Marcel TOMA
Alte articole
"Multi aud, putini asculta, dar si mai putini inteleg..." »
Un letopiset necunoscut din epoca lui Stefan cel Mare »
FEMEIA CARE–A FOST ODATA »
_______________________________________
"Da' daca gardul se termina nu stiu ce-am sa fac..."
|
|
